Cinstire maestrului
Dac� la mai bine de jum�tate de veac de la trecerea �n nefiint�, spunem c� Sadoveanu a fost un urias al culturii si al condeiului, ctitor nedezmintit al romanului istoric rom�nesc, cu nimic mai prejos de numele ilustre ale lumii, nu enunt�m un neadev�r. Scrierile sale �si vor afla �ntotdeauna locul pe politele str�ng�torilor de cuvinte si nu mai putin pe rafturile de mare cinstire ale bibliotecilor noastre sau de pe alte coordonate geografice deoarece, asemeni lui Eminescu si a numerosi m�nuitori de cuvinte si condei, Sadoveanu a p�truns, a explorat si a descris specificul rom�nesc. Cel numit c�ndva de critici „Ceahl�ul prozei rom�nesti“ a �nceput timid, cu Floare ofilit�, impresionat de Morm�ntul unui copil, pe c�nd asculta Amintirile c�prarului Gheorghit�, din Vremuri de bejenie, de La noi �n Viisoara, apropiind Esopia de �nsemn�rile lui Neculai Manea, care aminteau de Oameni si locuri. Ba ne spunea O istorie de demult si despre Duduia Margareta, f�r� s� uite Istoria marelui �mp�rat Alexandru Macedon, �n vremea c�nd era emirul lumii, mai l�crim�nd �n Povestiri de sear�, al�turi de Genoveva de Brabant, dar grijuliu s� ne ajute si s� ne sf�tuiasc� Cum putem sc�pa de nevoi si cum putem dob�ndi p�m�nt. Leg�nat de C�ntecul amintirii si de g�ndul ce ne poart� spre Apa mortilor si sporov�ind cu at�tea Dureri �n�busite, ca si �n fermec�toare Povestiri de petrecere si folos, ba amintind de Neamul Bordeenilor, de ur�tenia omeneasc� din Un instigator, f�r� s� lipseasc� de frumusete si farmec cele c�teva Privelisti dobrogene, ca s� poposeasc� �n vatra str�moseasc�, oglindit� �n Soimii si �n Neamul Soim�restilor, privit� cu ochi si minte larg deschise si nu Printre gene, cu melancolia Foilor de toamn�, dup� ce petrecuse 44 de zile �n Bulgaria, suferind al�turi de Umilitii mei prieteni, unii deveniti Umbre, vibr�nd �n amintirea lui Creang�, din timpul unor Priveghiuri si spun�ndu-ne Povestiri pentru moldoveni ori st�ruind cu farmecul amintirilor de pe Strada L�pusneanu, din Neagra Sarului, pe c�nd ne aducea, nu �n zadar, aproape de Pildele lui cuconu Vichentie si de Lacrimile ieromonahului Veniamin. Nu uita nici de Cocost�rcul albastru, nici de Oameni din lun�, st�rnindu-ne �ntoarcerile �n urm� cu Ti-aduci aminte, despre R�zboiul balcanic sau cu �nt�mpl�rile romanesti de c�nd Venea o moar� pe Siret, astfel c� Sadoveanu se impune ca prozator si devine un nume respectat �n literatura interbelic�. „Marele moldovean“, cum l-au botezat contemporanii, a p�truns cu ad�nc� piosenie �n Tara de dincolo de negur�, la fel cum a stiut s� dureze at�ta frumusete, ging�sie si senin�tate �n Dumbrava minunat� sau �n Dimineti de iulie c�nd, m�nat de Demonul tineretii, asculta c�nt�nd Stigletele. Cu idilism jovial, marele prozator a deschis portile farmecului si a re�nviat miticul ritual al �nchin�rii de vin vechi �n ulcic� nou� la Hanu-Ancutei, prin �mp�r�tia apelor si prin Valea Frumoasei, dezv�luindu-ne O �nt�mplare ciudat�, dup� ce a dat o fug� si prin Olanda si nu f�r� s�-si aminteasc� de Zodia Cancerului sau de Vremea Duc�i-Vod�, bucur�ndu-se pentru dreptate, dar suferind al�turi de Victoria Lipan si de Baltagul ei, privind �n Dep�rt�ri, c�tre M�ria Sa, puiul p�durii ori ca oaspete de seam� la Nunta domnitei Ruxandra. Maestrul ne-a povestit despre Uvar, dar ne-a uluit, nu f�r� dreptate, de pe Creanga de aur, �n altfel dec�t relat�ndu-ne despre Locul unde nu s-a �nt�mplat nimic, privitor la Soarele �n balt� sau istorisindu-ne Aventurile sahului, si de Noptile de S�nziene ori f�c�ndu-ne s� vibr�m si s� ne �nchin�m fat� de minunat� Viata lui Stefan cel Mare, prin care Sadoveanu si-a �nc�ntat cititorii si i-a f�cut s� p�trund� odat� cu autorul �n miezul si farmecul naratiunii. Autorul ne-a purtat �n Trenul fantom�, trezindu-ne cu Cele mai vechi amintiri din Cuibul invaziilor, dep�n�ndu-ne cu farmec si cu talentul s�u de povestitor de tain�, Povestiri alese ori cum se petrec Pastile blajinilor dup� Inima noastr�. Ne-a �nseninat cu minunatele sale Povestiri pentru copii ori �ncerc�nd s� afle adev�rul �n Cazul Eugenitei Costea, vorbindu-ne despre Ion Creang� si Ion Neculce, poftindu-ne s� ascult�m minunate Istorisiri de v�n�toare si p�tanii cu Ochi de urs, de pe Valea Frumoasei, de unde ne amintea c� exist� si o Tar� a cangurului. Maestrul s-a �nchinat adesea la umilele Morminte, frunz�rind si �nsemn�rile lui Neculai Manea, mai �nainte de a ne bucura mintea si sufletul cu Fratii Jderi, cartea cea mai de c�p�t�i a copil�riei noastre, cu ramurile si r�sp�ntiile sale, �nflorite ca un triptic de rug�ciune: Ucenicia lui Ionut, Izvorul Alb si Oamenii M�riei Sale. La vremea cuvenit�, ne-a �mboldit s� nu cumva s� nu ne aducem aminte si s� ne �nchin�m la cei Cincizeci de ani de la moartea lui Creang�, a c�ntat frumusetea aspr� a naturii �n Ostrovul lupilor, ne-a dep�nat Povestirile de la Bradu-Str�mb, evoc�nd Anii de ucenicie, mai �nainte de a se l�sa (poate prea lesne, dar cu iertare) ademenit de fantasme si crez�nd c� Lumina vine de la R�s�rit, cu toate c� totul nu �nsemna dec�t Fantazii r�s�ritene, amestecate �ntr-un Caleidoscop �ntunecat ori risipindu-se f�r� vlag� si rostuirile dintotdeauna �n P�una mic� sau �n personaje artificiale (poate la comand�, cine stie?!), f�r� valoare literar� deosebit�, pe nume Mitrea Cocor sau altfel. Parc� nec�jit pe el �nsusi si potopit pe sl�biciunile lui, de care nu s-a putut desprinde - om si el - Sadoveanu s-a refugiat nu o dat� �n decorul sublim din Nada Florilor, ne-a �nc�ntat cu Amintirile unui pescar cu undita, ne-a f�cut p�rtasi la ale sale Aventuri �n Lunca Dun�rii si ni l-a dat spre dreapt� judecat� pe Nicoar� Potcoav�. A schitat ceva �nsemn�ri pe marginea Articolului 80, din care nu s-a ales nimic, a conturat mai multe Evoc�ri, ne-a uimit cu Poezia popular�, cu celebrul s�u Discurs de receptie �n Academie si, �nainte de a se muta cu totul si pentru totdeauna pe steaua sau cometa nemuritorilor, si-a �ncheiat viata �nchinat� condeiului s�u m�iastru si cuv�ntului, cu M�rturisiri. Ce c�l�torie fantastic�! Cum putem s� initiem minunate c�l�torii, �n orice moment si f�r� vreo pierdere, r�t�cire sau sminteal�, prin imensul si uluitorul univers f�urit de Mihail Sadoveanu, �n cele mai bine de o sut� de opere �nchegate, una mai potrivit� ori mai frumoas� dec�t suratele ei, f�r� a mai trece pe r�boj, at�tea si at�tea discursuri, articole, comentarii ori simple lecturi, precum plin� de melancolie Sara pe deal si c�te altele, ceea ce adevereste spusele lui Ionut din Fratii Jderi : „Noi, r�zesii, suntem b�rbati care nu ne sp�riem unii de altii“.
Virgil R�ZESU - Piatra Neamt
|