Decalogul lui Ciolos, poveste pe care o ascult�m de 26 de ani
Luni, 17 octombrie prim-ministrul tehnocrat Daniel Ciolos si-a lansat platforma „apolitic�“ - denumit� „Rom�nia 100“. Platforma propune pentru o nou� guvernare,10 principii ca tint�, definite a fi mai mult „de bun simt“ dec�t „politice“. Scopul platformei este ca la �mplinirea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918, Rom�nia s� fie mai putin corupt�, cu o clas� politic� reformat�, guvernat� �n folosul majorit�tii nu al unei minorit�ti, mai muncitoare, dar si mai bine pl�tit�, f�r� s�r�cie, educat�, s�n�toas�, competitiv� si...si, demn� de UE si NATO. Dac� Moise a urcat muntele Sinai si a cobor�t de acolo cu decalogul, Ciolos a urcat si el dealul Cotrocenilor, cobor�nd de acolo cu tabla celor 10 principii. Principii, pe care liderul PSD Liviu Dragnea, iritat, le-a numit iluzii, dovedind astfel c� nici el nu prea crede �n ele. Iritarea �l vizeaz� si pe Ponta, deoarece Dragnea �l denunt� pe Ciolos c� a subtilizat platforma de la Ponta, care superficial cum �l stim, prin 2014, se preumbla neglijent, cu ea sub brat, prin t�rg. Desi a tinut-o langa �n ultima vreme, jur�ndu-se pe ce are mai sf�nt, c� va r�m�ne dezlegat de politic�, premierul tehnocrat Ciolos, ne surprinde lans�ndu-si succintul program de guvernare pentru urm�torii 4 ani, la concurent� cu stufoasele programe de guvernare ale PSD si PNL, sau cu alte vorbe de clac� ale partiduletelor satelite. Liderul PNL - Alina Gorghiu si liderul USR - Nicusor Dan, av�nd revelatia c� Dacian Ciolos este trimisul celui de Sus, de la Cotroceni, au hot�r�t s� scoat� vreo 50.000 de oameni �n strad�, pentru a saluta evenimentul. Mitingul s-a am�nat pentru 11 noiembrie, pentru a fi legal m�car. Ba mai mult , Alina Gorghiu l-a sf�tuit pe Ciolos s� mai cotrob�ie prin podul Cotrocenilor, s� vad� dac� Traian B�sescu nu a uitat pe acolo la plecare, �nsemnele cu „presedinte juc�tor“, pe care s� le ajusteze �n „prim-ministru juc�tor“, pentru a-l putea adopta mai usor, ca premier. Prin lansarea platformei „Rom�nia - 100“, Ciolos nu l-a iritat numai pe Dragnea. A iritat deopotriv� tot PSD-ul care, paradoxal, desi la viitoarele alegeri este acreditat cu 40 %, nu-si poate permite nici acum s�-si lanseze public candidatul pentru functia de prim ministru. Dac� ar fi lansat Liviu Dragnea, cum ar fi firesc, unii analisti avertizeaz� c� PSD ar sc�dea, insurmontabil sub 40 % . Asa c� se am�n� lansarea propunerii p�n� imediat dup� alegeri. Atunci poate fi nominalizat oricine, c� nu mai conteaz�. Va conta numai partidul, cu sau f�r� Ponta ori Dragnea. Singurul mare avantaj , c� avem un guvern tehnocrat �n perioada preelectoral�, este c� acesta nu face promisiuni si nu ia m�suri populiste, cu care s� mituiasc� electoratul, l�s�nd viitorului guvern un buget mai putin afectat de deficite. Asa c� acum, �n prag electoral, premierul Ciolos nu bag� m�na �n sac s� ne fac� pomeni, ci ne promite �nf�ptuirea unor percepte iluzorii, pe care si �naintasii, de la 1918 si p�n� ast�zi, le-au tot promis, dar nu s-au tinut de ele.
PROSP�TURA DE PARTID ca model de reform�
Nu mai poti deschide televizorul sau un ziar, f�r� s� nu-ti bage cineva pe g�t imperativul „�nnoirii clasei politice“. Klaus Iohannis vorbeste rar, dar c�nd o face, din zece vorbe, opt sunt despre �mprosp�tarea clasei politice. Bombardamentul continu� cu �nnoirea, ne-a z�p�cit de tot, ajung�nd s� b�ntuim ca bezmeticii pe toate c�r�rile, �n descoperirea prosp�turilor pentru partide. P�n� la alegerile trecute, liderii partidelor rezolvau �nnoirea prin rotatia acelorasi cadre. �si treceau camarila pe biletele, biletelele le �nv�rteau �n jobenul de partid si de acolo extr�geau aceiasi candidati, dar pentru scaune diferite. Recent, Elena Udrea explica, constr�ns� de DNA, c� dialectica �ntr-un partid izvor�ste din conflictul dintre Echip� si G�sti. Din cunostintele mele, si una si alta definesc sistemul camarilelor �n partid. Fiecare echip� sau gasc� are un lider, care vrea s� accead� la putere. Metoda jobenului de partid s-a dovedit redutabil�, reproduc�nd sincope �n perpetuarea speciei de lider de partid. Acum, fiecare lider de partid caut� disperat prosp�turi, cu care s� asigure candidati onesti pentru parlament. Cu g�situl prosp�turilor este mai simplu, mai ales c�nd nu le cauti �n interiorul partidului. Cu onestitatea este mai greu, pentru c� liderul raporteaz� onestitatea candidatului la onestitatea sa, care �n majoritatea cazurilor este mai mult dec�t discutabil�. �n fond, la acest capitol, rezultatele sunt conform zicalei „cum e sacul, si peticul“. Dac� citim sondajele de opinie privind votul cet�tenilor pentru partide, obtinem o imagine real� a vointei electoratului autohton. Fiecare elector are impresia c� a sesizat care este directia corect� de urmat si va vota dup� cum �i dicteaz� perceptia. Unii nu uit� �nc� ce au avut de tras de pe vremea regimului B�sescu, altii sunt �ngrijorati de cresterea influentei PSD sub conducerea unuia ca Dragnea, altii vor ca solutia cu guvernarea tehnocrat� s� nu se mai repete, altii sunt sedusi de partidulete minuscule care �n loc de ideologie practic� discursul negativ emotional, de multe ori paralel cu democratia. �nnoirea clasei politice a fost semnalul declansator al �nfiint�rii, �n ultima vreme, a sumedenie de partidulete, avantajate de o lege neroad�, care a inventat „partidul de buzunar“. Pe aceast� cale, au ap�rut public numeroase persoane bizare, care solicit� desfiintarea pragului electoral, pentru a putea invada Parlamentul cu puzderia de partide gen „a lu' peste pr�jit“, care s� �mping� institutia pe o linie moart�. O fi „prosp�tura de partid“ o solutie teoretic� de �nnoire politic�, dar practic, singura solutie st� �n valoarea votului fiec�rui aleg�tor aflat �n fata urnei. Valoarea votului este cu at�t mai mare, cu c�t aleg�torul detine mai multe informatii corecte. Mai informat �nseamn� implicit mai responsabil. �ntr-o urn� de vot se reg�sesc, la deschiderea acesteia, at�t voturi responsabile, c�t si voturi iresponsabile. Ponderea ridicat� a voturilor iresponsabile a impus concluzia c� actuala clas� politic� trebuie �mprosp�tat�, reformat�, �nlocuit�, etc, etc . Pe ansamblu, concluzia este aparent corect�, dar �n fond, este fals�. Problema cheie este electoratul, nu clasa politic�. Electoratul trebuie reformat, el este posesorul votului pe care �l acord�. Clasa politic� nu face dec�t s� cear� acest vot. Votul nu se acord� cui �l cere, ci cui �l merit�. Acesta este principiul liberal, care se interpune �ntre cerere si ofert�.
SINGURA CALE - Responsabilizarea aleg�torului
C�nd vom sc�pa de obsesiva �ntrebare a cet�teanului turmentat - „Eu cu cine votez?“, atunci va fi semnalul c� a �nceput reformarea electoratului. P�n� atunci �ns�, �ntrebarea caragieleasc� nu face dec�t s� demonstreze c� votul aleg�torului �nc� este de v�nzare. R�spunsul la �ntrebare poate confirma ce va primi aleg�torul pentru ofert�. De regul�, aleg�torul �ntreab� si primarul r�spunde. Spre deosebire de politicieni, electoratul nu poate fi nici schimbat, nici �mprosp�tat. Electoratul poate doar s� fie responsabilizat prin informarea sa corect� si continu�. Liderilor politici le convine ca electoratul s� �nghit� g�lusca cu necesitatea reform�rii clasei politice, ei mim�nd intens si mediatizat c� sunt preocupati de �nnoirea esaloanelor superioare ale partidelor si activului. Liderii nu pomenesc o iot� despre necesitatea cresterii responsabilit�tii votului aleg�torului si despre educatia lui electoral�. Dorinta unui lider ar fi ca cet�teanul, care ajunge �n fata urnei de vot, s� r�m�n� perpetuu ignorant pentru a nu �ncurca jocurile de partid, �n privinta candidatilor. Campania electoral� este condus� de lideri, pentru satisfacerea intereselor lor si a camarilei acestora, pentru rezolvarea aranjamentelor, a obligatiilor si pentru mentinerea �ndelungat� a fr�ielor puterii. Dorinta liderului de campanie este ca votul aleg�torului s� poat� fi influentat de orice, de discursul demagogic, emotional, de punga de m�lai, zah�r sau orez, de sticla de ulei, de cizme, sepci si g�leti, de spectacole electorale, dar nu de responsabilitatea aleg�torului. Adev�rata cale de reformare a clasei politice va fi cresterea responsabilit�tii aleg�torilor. Responsabilizarea aleg�torilor va impune, �n mod inexorabil, responsabilizarea liderilor si a structurilor de partid. Dac� vor s� mai conduc� ceva �n Rom�nia.
|