Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2016
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 24 Octombrie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Decalogul lui Ciolos, poveste pe care o ascult�m de 26 de ani

Luni, 17 octombrie prim-ministrul tehnocrat Daniel Ciolos si-a lansat platforma „apolitic�“ - denumit� „Rom�nia 100“. Platforma propune pentru o nou� guvernare,10 principii ca tint�, definite a fi mai mult „de bun simt“ dec�t „politice“. Scopul platformei este ca la �mplinirea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918, Rom�nia s� fie mai putin corupt�, cu o clas� politic� reformat�, guvernat� �n folosul majorit�tii nu al unei minorit�ti, mai muncitoare, dar si mai bine pl�tit�, f�r� s�r�cie, educat�, s�n�toas�, competitiv� si...si, demn� de UE si NATO. Dac� Moise a urcat muntele Sinai si a cobor�t de acolo cu decalogul, Ciolos a urcat si el dealul Cotrocenilor, cobor�nd de acolo cu tabla celor 10 principii. Principii, pe care liderul PSD Liviu Dragnea, iritat, le-a numit iluzii, dovedind astfel c� nici el nu prea crede �n ele. Iritarea �l vizeaz� si pe Ponta, deoarece Dragnea �l denunt� pe Ciolos c� a subtilizat platforma de la Ponta, care superficial cum �l stim, prin 2014, se preumbla neglijent, cu ea sub brat, prin t�rg. Desi a tinut-o langa �n ultima vreme, jur�ndu-se pe ce are mai sf�nt, c� va r�m�ne dezlegat de politic�, premierul tehnocrat Ciolos, ne surprinde lans�ndu-si succintul program de guvernare pentru urm�torii 4 ani, la concurent� cu stufoasele programe de guvernare ale PSD si PNL, sau cu alte vorbe de clac� ale partiduletelor satelite. Liderul PNL - Alina Gorghiu si liderul USR - Nicusor Dan, av�nd revelatia c� Dacian Ciolos este trimisul celui de Sus, de la Cotroceni, au hot�r�t s� scoat� vreo 50.000 de oameni �n strad�, pentru a saluta evenimentul. Mitingul s-a am�nat pentru 11 noiembrie, pentru a fi legal m�car. Ba mai mult , Alina Gorghiu l-a sf�tuit pe Ciolos s� mai cotrob�ie prin podul Cotrocenilor, s� vad� dac� Traian B�sescu nu a uitat pe acolo la plecare, �nsemnele cu „presedinte juc�tor“, pe care s� le ajusteze �n „prim-ministru juc�tor“, pentru a-l putea adopta mai usor, ca premier. Prin lansarea platformei „Rom�nia - 100“, Ciolos nu l-a iritat numai pe Dragnea. A iritat deopotriv� tot PSD-ul care, paradoxal, desi la viitoarele alegeri este acreditat cu 40 %, nu-si poate permite nici acum s�-si lanseze public candidatul pentru functia de prim ministru. Dac� ar fi lansat Liviu Dragnea, cum ar fi firesc, unii analisti avertizeaz� c� PSD ar sc�dea, insurmontabil sub 40 % . Asa c� se am�n� lansarea propunerii p�n� imediat dup� alegeri. Atunci poate fi nominalizat oricine, c� nu mai conteaz�. Va conta numai partidul, cu sau f�r� Ponta ori Dragnea. Singurul mare avantaj , c� avem un guvern tehnocrat �n perioada preelectoral�, este c� acesta nu face promisiuni si nu ia m�suri populiste, cu care s� mituiasc� electoratul, l�s�nd viitorului guvern un buget mai putin afectat de deficite. Asa c� acum, �n prag electoral, premierul Ciolos nu bag� m�na �n sac s� ne fac� pomeni, ci ne promite �nf�ptuirea unor percepte iluzorii, pe care si �naintasii, de la 1918 si p�n� ast�zi, le-au tot promis, dar nu s-au tinut de ele.

PROSP�TURA DE PARTID ca model de reform�

Nu mai poti deschide televizorul sau un ziar, f�r� s� nu-ti bage cineva pe g�t imperativul „�nnoirii clasei politice“. Klaus Iohannis vorbeste rar, dar c�nd o face, din zece vorbe, opt sunt despre �mprosp�tarea clasei politice. Bombardamentul continu� cu �nnoirea, ne-a z�p�cit de tot, ajung�nd s� b�ntuim ca bezmeticii pe toate c�r�rile, �n descoperirea prosp�turilor pentru partide. P�n� la alegerile trecute, liderii partidelor rezolvau �nnoirea prin rotatia acelorasi cadre. �si treceau camarila pe biletele, biletelele le �nv�rteau �n jobenul de partid si de acolo extr�geau aceiasi candidati, dar pentru scaune diferite. Recent, Elena Udrea explica, constr�ns� de DNA, c� dialectica �ntr-un partid izvor�ste din conflictul dintre Echip� si G�sti. Din cunostintele mele, si una si alta definesc sistemul camarilelor �n partid. Fiecare echip� sau gasc� are un lider, care vrea s� accead� la putere. Metoda jobenului de partid s-a dovedit redutabil�, reproduc�nd sincope �n perpetuarea speciei de lider de partid. Acum, fiecare lider de partid caut� disperat prosp�turi, cu care s� asigure candidati onesti pentru parlament. Cu g�situl prosp�turilor este mai simplu, mai ales c�nd nu le cauti �n interiorul partidului. Cu onestitatea este mai greu, pentru c� liderul raporteaz� onestitatea candidatului la onestitatea sa, care �n majoritatea cazurilor este mai mult dec�t discutabil�. �n fond, la acest capitol, rezultatele sunt conform zicalei „cum e sacul, si peticul“. Dac� citim sondajele de opinie privind votul cet�tenilor pentru partide, obtinem o imagine real� a vointei electoratului autohton. Fiecare elector are impresia c� a sesizat care este directia corect� de urmat si va vota dup� cum �i dicteaz� perceptia. Unii nu uit� �nc� ce au avut de tras de pe vremea regimului B�sescu, altii sunt �ngrijorati de cresterea influentei PSD sub conducerea unuia ca Dragnea, altii vor ca solutia cu guvernarea tehnocrat� s� nu se mai repete, altii sunt sedusi de partidulete minuscule care �n loc de ideologie practic� discursul negativ emotional, de multe ori paralel cu democratia. �nnoirea clasei politice a fost semnalul declansator al �nfiint�rii, �n ultima vreme, a sumedenie de partidulete, avantajate de o lege neroad�, care a inventat „partidul de buzunar“. Pe aceast� cale, au ap�rut public numeroase persoane bizare, care solicit� desfiintarea pragului electoral, pentru a putea invada Parlamentul cu puzderia de partide gen „a lu' peste pr�jit“, care s� �mping� institutia pe o linie moart�. O fi „prosp�tura de partid“ o solutie teoretic� de �nnoire politic�, dar practic, singura solutie st� �n valoarea votului fiec�rui aleg�tor aflat �n fata urnei. Valoarea votului este cu at�t mai mare, cu c�t aleg�torul detine mai multe informatii corecte. Mai informat �nseamn� implicit mai responsabil. �ntr-o urn� de vot se reg�sesc, la deschiderea acesteia, at�t voturi responsabile, c�t si voturi iresponsabile. Ponderea ridicat� a voturilor iresponsabile a impus concluzia c� actuala clas� politic� trebuie �mprosp�tat�, reformat�, �nlocuit�, etc, etc . Pe ansamblu, concluzia este aparent corect�, dar �n fond, este fals�. Problema cheie este electoratul, nu clasa politic�. Electoratul trebuie reformat, el este posesorul votului pe care �l acord�. Clasa politic� nu face dec�t s� cear� acest vot. Votul nu se acord� cui �l cere, ci cui �l merit�. Acesta este principiul liberal, care se interpune �ntre cerere si ofert�.

SINGURA CALE - Responsabilizarea aleg�torului
C�nd vom sc�pa de obsesiva �ntrebare a cet�teanului turmentat - „Eu cu cine votez?“, atunci va fi semnalul c� a �nceput reformarea electoratului. P�n� atunci �ns�, �ntrebarea caragieleasc� nu face dec�t s� demonstreze c� votul aleg�torului �nc� este de v�nzare. R�spunsul la �ntrebare poate confirma ce va primi aleg�torul pentru ofert�. De regul�, aleg�torul �ntreab� si primarul r�spunde. Spre deosebire de politicieni, electoratul nu poate fi nici schimbat, nici �mprosp�tat. Electoratul poate doar s� fie responsabilizat prin informarea sa corect� si continu�. Liderilor politici le convine ca electoratul s� �nghit� g�lusca cu necesitatea reform�rii clasei politice, ei mim�nd intens si mediatizat c� sunt preocupati de �nnoirea esaloanelor superioare ale partidelor si activului. Liderii nu pomenesc o iot� despre necesitatea cresterii responsabilit�tii votului aleg�torului si despre educatia lui electoral�. Dorinta unui lider ar fi ca cet�teanul, care ajunge �n fata urnei de vot, s� r�m�n� perpetuu ignorant pentru a nu �ncurca jocurile de partid, �n privinta candidatilor. Campania electoral� este condus� de lideri, pentru satisfacerea intereselor lor si a camarilei acestora, pentru rezolvarea aranjamentelor, a obligatiilor si pentru mentinerea �ndelungat� a fr�ielor puterii. Dorinta liderului de campanie este ca votul aleg�torului s� poat� fi influentat de orice, de discursul demagogic, emotional, de punga de m�lai, zah�r sau orez, de sticla de ulei, de cizme, sepci si g�leti, de spectacole electorale, dar nu de responsabilitatea aleg�torului. Adev�rata cale de reformare a clasei politice va fi cresterea responsabilit�tii aleg�torilor. Responsabilizarea aleg�torilor va impune, �n mod inexorabil, responsabilizarea liderilor si a structurilor de partid. Dac� vor s� mai conduc� ceva �n Rom�nia.

Articol afisat de 1072 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan Bivolaru)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective