„Si uite asa i-am ars pe t�r�nisti“
• un pensionar, Dumitru Timofte, ne-a povestit c�te ceva din culisele alegerilor din octombrie 1946, fraudate de comunisti • pe vremea aceea era elev la Cozmesti • fiind de serviciu, a g�sit godinul �ntesat cu buletine de vot apartin�nd PNT, care ar fi fost c�stig�torii de drept, peste 70% din populatie acord�ndu-le girul • pentru a nu avea probleme, Timofte a ars toate buletinele de vot • Dumitru Timofte, �n v�rst� de 80 de ani, �si aduce aminte cu nostalgie de vremurile pe care le-a tr�it imediat dup� al doilea R�zboi Mondial, c�nd comunistii si Guvernul Petru Groza au falsificat alegerile din 19 octombrie 1946. La acea vreme romascanul era elev �n clasa a V-a la Scoala Gimnazial� din localitatea Cozmesti, de l�ng� Pascani. Ca s� poat� avea c�ldur� �n clas�, copiii erau nevoiti s� taie cu beschia niste butuci uriasi, cu diametrul de peste un metru. „Tineam unul de un cap�t al beschiei si altul de cel�lalt cap�t si frecam unealta cu zimtii cam tociti de ne lua naiba. Abia reuseai s� te alegi cu un brat - dou� de surcele pentru godinul din clas�, care avea ceva mai mult de un metru �n�ltime. Asa erau vremurile pe atunci, nu erau centrale termice, iar sobe de teracot� aveau doar cei �nst�riti. Eram �n luna octombrie, aproape de alegerile pentru parlamentul unicameral si pentru Guvern. Se luptau pe atunci Blocul Partidelor Democratice (BPD) - comunistii si satelitii lor, Partidul National T�r�nesc (PNT), Uniunea Popular� Maghiar� (UMP) si Partidul National Liberal (PNL). Comunistii au f�cut totul s� fure alegerile. La Cozmesti, urnele de vot au fost puse �n scoal�. Seful comisiei de votare era Gheorghit� Iord�chescu, fiul cel mai mic al preotului b�tr�n. Era singurul dintre feciorii popii care nu era preot. Alegerile s-au tinut pe 19 octombrie si au durat p�n� la ora 15, pentru c� atunci lumea venea constiincioas� la vot, �n proportie de peste 90%. S-a f�cut noapte si oamenii nu au aflat r�spunsul, pentru c� �ntre timp a venit un camion si a �nc�rcat voturi, urne, plus tot ce mai era pe acolo“, si-a dep�nat amintirile pensionarul. Acesta a precizat c� cel mai interesant a fost a doua zi: „Eu si un coleg am c�zut s� fim de serviciu pe clas�. Am m�turat, am f�cut rost de un brat de surcele si am zis s� facem focul. C�nd am deschis usita la godin, au �nceput s� cad� o multime de buletine de vot, care au fost �nghesuite acolo. Am r�mas socati am�ndoi, nu stiam de s� facem. Ne-am g�ndit, ne-am r�zg�ndit si p�n� la urm� am zis s� le d�m foc, pentru a nu avea probleme. Pe buletine era pus� stampila pe Partidul National T�r�nesc. Am �ndesat surcelele peste buletine si le-am dat foc. Si uite asa, i-am ars pe t�r�nisti. Am tr�it mai multe zile cu frica �n s�n. Rezultatul alegerilor a fost anuntat peste c�teva zile, c�stig�tori fiind ghici cine?, BPD“.
Ce spune istoria despre alegerile din 1946
La 21 august 1945, la �ndemnul partidelor istorice si cu asentimentul SUA, Regele Mihai I a cerut demisia guvernului Petru Groza care, contrar prevederilor constitutionale, nu s-a conformat. Regele a declansat „greva regal�“, refuz�nd s� mai semneze decrete, legi si alte documente oficiale. Guvernul, ignor�nd prerogativele regelui si convenientele politice, �n mod abuziv a continuat s� r�m�n� la putere. Cele dou� puteri aliate nu au oferit sprijinul pe care Regele �l astepta, astfel c� Guvernul Groza nu a putut fi dat jos. �n perioada 16-26 decembrie 1945 a avut loc, la Moscova, Conferinta celor trei mari puteri. �n final, se hot�r�ste trimiterea unei comisii la Bucuresti, format� din reprezentanti ai SUA si ai Marii Britanii, care s� conving� Guvernul Groza s� accepte includerea a doi reprezentanti t�r�nisti si liberali. Afl�nd de aceast� decizie, Mihai I �si �ntrerupe greva si exilul (c�ci, �ntre timp, se refugiase) la Sinaia si se �ntoarce �n Bucuresti. La 7 ianuarie 1946, au fost cooptati �n guvern, ca ministri de stat f�r� portofoliu, Emil Hatieganu (PNT) si Mihail Romniceanu (PNL), fapt care, f�r� a aduce nici o modificare modului de guvernare, a fost de natur� s� linisteasc� puterile occidentale, de altfel constiente c� nu au asigurat cu nimic dreptul rom�nilor la autoguvernare. La 6 februarie 1946, ca urmare a acestui „surogat de �ntelegere“ cu partidele istorice, SUA si Marea Britanie au recunoscut Guvernul Rom�niei. Apoi, comunistii �ncep o campanie electoral� plin� de abuzuri si acte de violent�. Rezultatul alegerilor, favorabil guvernului, a fost obtinut �n culise, prin fraud� si prin desconsiderarea celor mai evidente probe. Rezultatele oficiale au fost: BPD, reprezent�ndu-i pe comunisti si satelitii lor, 78,45% si 347 de mandate; Partidul National T�r�nesc - 12.62% si 33 de mandate; Uniunea Popular� Maghiar� - 9,84% si 29 de mandate; Partidul National Liberal - 4,72% si trei mandate. �n realitate, PNT, duc�ndu-si campania electoral� �n numele unui anticomunism intransigent si „contra partidelor rom�nesti care servesc tendintele comuniste“, a polarizat marea mas� a aleg�torilor si ar fi totalizat peste 70% din voturi.
|