„Si uite asa i-am ars pe tĂŁrĂŁnisti“

• un pensionar, Dumitru Timofte, ne-a povestit cĂŽte ceva din culisele alegerilor din octombrie 1946, fraudate de comunisti • pe vremea aceea era elev la Cozmesti • fiind de serviciu, a gĂŁsit godinul ĂŽntesat cu buletine de vot apartinĂŽnd PNT, care ar fi fost cĂŽstigĂŁtorii de drept, peste 70% din populatie acordĂŽndu-le girul • pentru a nu avea probleme, Timofte a ars toate buletinele de vot •

Dumitru Timofte, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 80 de ani, ĂŽsi aduce aminte cu nostalgie de vremurile pe care le-a trĂŁit imediat dupĂŁ al doilea RĂŁzboi Mondial, cĂŽnd comunistii si Guvernul Petru Groza au falsificat alegerile din 19 octombrie 1946. La acea vreme romascanul era elev ĂŽn clasa a V-a la Scoala GimnazialĂŁ din localitatea Cozmesti, de lĂŽngĂŁ Pascani. Ca sĂŁ poatĂŁ avea cĂŁldurĂŁ ĂŽn clasĂŁ, copiii erau nevoiti sĂŁ taie cu beschia niste butuci uriasi, cu diametrul de peste un metru. „Tineam unul de un capĂŁt al beschiei si altul de celĂŁlalt capĂŁt si frecam unealta cu zimtii cam tociti de ne lua naiba. Abia reuseai sĂŁ te alegi cu un brat - douĂŁ de surcele pentru godinul din clasĂŁ, care avea ceva mai mult de un metru ĂŽnĂŁltime. Asa erau vremurile pe atunci, nu erau centrale termice, iar sobe de teracotĂŁ aveau doar cei ĂŽnstĂŁriti. Eram ĂŽn luna octombrie, aproape de alegerile pentru parlamentul unicameral si pentru Guvern. Se luptau pe atunci Blocul Partidelor Democratice (BPD) - comunistii si satelitii lor, Partidul National TĂŁrĂŁnesc (PNT), Uniunea PopularĂŁ MaghiarĂŁ (UMP) si Partidul National Liberal (PNL). Comunistii au fĂŁcut totul sĂŁ fure alegerile. La Cozmesti, urnele de vot au fost puse ĂŽn scoalĂŁ. Seful comisiei de votare era GheorghitĂŁ IordĂŁchescu, fiul cel mai mic al preotului bĂŁtrĂŽn. Era singurul dintre feciorii popii care nu era preot. Alegerile s-au tinut pe 19 octombrie si au durat pĂŽnĂŁ la ora 15, pentru cĂŁ atunci lumea venea constiincioasĂŁ la vot, ĂŽn proportie de peste 90%. S-a fĂŁcut noapte si oamenii nu au aflat rĂŁspunsul, pentru cĂŁ ĂŽntre timp a venit un camion si a ĂŽncĂŁrcat voturi, urne, plus tot ce mai era pe acolo“, si-a depĂŁnat amintirile pensionarul. Acesta a precizat cĂŁ cel mai interesant a fost a doua zi: „Eu si un coleg am cĂŁzut sĂŁ fim de serviciu pe clasĂŁ. Am mĂŁturat, am fĂŁcut rost de un brat de surcele si am zis sĂŁ facem focul. CĂŽnd am deschis usita la godin, au ĂŽnceput sĂŁ cadĂŁ o multime de buletine de vot, care au fost ĂŽnghesuite acolo. Am rĂŁmas socati amĂŽndoi, nu stiam de sĂŁ facem. Ne-am gĂŽndit, ne-am rĂŁzgĂŽndit si pĂŽnĂŁ la urmĂŁ am zis sĂŁ le dĂŁm foc, pentru a nu avea probleme. Pe buletine era pusĂŁ stampila pe Partidul National TĂŁrĂŁnesc. Am ĂŽndesat surcelele peste buletine si le-am dat foc. Si uite asa, i-am ars pe tĂŁrĂŁnisti. Am trĂŁit mai multe zile cu frica ĂŽn sĂŽn. Rezultatul alegerilor a fost anuntat peste cĂŽteva zile, cĂŽstigĂŁtori fiind ghici cine?, BPD“.

Ce spune istoria despre alegerile din 1946

La 21 august 1945, la ĂŽndemnul partidelor istorice si cu asentimentul SUA, Regele Mihai I a cerut demisia guvernului Petru Groza care, contrar prevederilor constitutionale, nu s-a conformat. Regele a declansat „greva regalĂŁ“, refuzĂŽnd sĂŁ mai semneze decrete, legi si alte documente oficiale. Guvernul, ignorĂŽnd prerogativele regelui si convenientele politice, ĂŽn mod abuziv a continuat sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ la putere. Cele douĂŁ puteri aliate nu au oferit sprijinul pe care Regele ĂŽl astepta, astfel cĂŁ Guvernul Groza nu a putut fi dat jos. În perioada 16-26 decembrie 1945 a avut loc, la Moscova, Conferinta celor trei mari puteri. În final, se hotĂŁrĂŁste trimiterea unei comisii la Bucuresti, formatĂŁ din reprezentanti ai SUA si ai Marii Britanii, care sĂŁ convingĂŁ Guvernul Groza sĂŁ accepte includerea a doi reprezentanti tĂŁrĂŁnisti si liberali. AflĂŽnd de aceastĂŁ decizie, Mihai I ĂŽsi ĂŽntrerupe greva si exilul (cĂŁci, ĂŽntre timp, se refugiase) la Sinaia si se ĂŽntoarce ĂŽn Bucuresti. La 7 ianuarie 1946, au fost cooptati ĂŽn guvern, ca ministri de stat fĂŁrĂŁ portofoliu, Emil Hatieganu (PNT) si Mihail Romniceanu (PNL), fapt care, fĂŁrĂŁ a aduce nici o modificare modului de guvernare, a fost de naturĂŁ sĂŁ linisteascĂŁ puterile occidentale, de altfel constiente cĂŁ nu au asigurat cu nimic dreptul românilor la autoguvernare. La 6 februarie 1946, ca urmare a acestui „surogat de ĂŽntelegere“ cu partidele istorice, SUA si Marea Britanie au recunoscut Guvernul României. Apoi, comunistii ĂŽncep o campanie electoralĂŁ plinĂŁ de abuzuri si acte de violentĂŁ. Rezultatul alegerilor, favorabil guvernului, a fost obtinut ĂŽn culise, prin fraudĂŁ si prin desconsiderarea celor mai evidente probe. Rezultatele oficiale au fost: BPD, reprezentĂŽndu-i pe comunisti si satelitii lor, 78,45% si 347 de mandate; Partidul National TĂŁrĂŁnesc - 12.62% si 33 de mandate; Uniunea PopularĂŁ MaghiarĂŁ - 9,84% si 29 de mandate; Partidul National Liberal - 4,72% si trei mandate. În realitate, PNT, ducĂŽndu-si campania electoralĂŁ ĂŽn numele unui anticomunism intransigent si „contra partidelor românesti care servesc tendintele comuniste“, a polarizat marea masĂŁ a alegĂŁtorilor si ar fi totalizat peste 70% din voturi.