Despre viat�, flori, ie si traditii cu o s�teanc� de sub Ceahl�u

• la Izvorul Muntelui, o gospodďż˝rie sare ďż˝n ochii celor ce se-ndreaptďż˝ spre potecile ce duc pe Ceahlďż˝u • curtea e plinďż˝ de flori, iar casa ďż˝mbrďż˝catďż˝ ďż˝n strai popular cu toale de lďż˝nďż˝, covoare, cuverturi cu itisoare, stergare din pďż˝nzďż˝ si costume populare • „Mi-au fost dragi si le-am adunat ďż˝n timp. Prin aceste obiecte mďż˝ simt aproape de strďż˝mosii mei“, spune Elena Ferďż˝strďż˝oaru •

ďż˝n drum spre crestele Ceahlďż˝ului, prin Izvoru Muntelui, ochiul iscoditor al privitorului este atras de o gospodďż˝rie situatďż˝ pe malul stďż˝ng al apei, unde o puzderie de culori te invitďż˝ sďż˝ zďż˝bovesti mďż˝car pentru o clipďż˝ ďż˝ntru admiratie. Proprietara, Elena Ferďż˝strďż˝oaru, mare iubitoare de flori, o femeie simplďż˝, dar cu ochi de „artist“, si-a smuls din „bruma“ terenului arabil aproximativ o prďż˝jinďż˝, cedďż˝nd-o cu generozitate florilor de peste an. Asa s-a ajuns ca acum, la ceas de Rďż˝pciune, grďż˝dina sďż˝ capete coloritul unui curcubeu si-n mijlocul ei stďż˝pďż˝na florilor, tanti Ileana. Ea ďż˝nsďż˝si o floare prin portul national ce-l poartďż˝ cu cinste nu numai la ceas de sďż˝rbďż˝toare, ci ori de cďż˝te ori doreste sďż˝ fie ďż˝n comuniune cu arta popularďż˝ romďż˝neascďż˝ si mediul din jur. „Am iubit ďż˝n viatďż˝ florile, costumul popular si gospodďż˝ria. Cu ele m-am nďż˝scut si cu ele ďż˝n jurul meu vreau sďż˝ mďż˝ petrec. Dacďż˝ florile din grďż˝dinďż˝ se nasc, mor si iar se nasc, florile costumului popular rezistďż˝ ďż˝n timp atďż˝t cďż˝t existďż˝ omul care sďż˝ le iubeascďż˝ si ďż˝mbrďż˝cďż˝ ia, catrinta sau bundita. Nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor, costumul cu care sďż˝nt ďż˝mbrďż˝catďż˝ are peste o sutďż˝ de ani, mostenindu-l de la strďż˝bunica mea, de loc din Buhalnita. Si dacďż˝ tot vorbeam despre flori, acestea cusute pe bluzďż˝ ďż˝si pďż˝streazďż˝ la fel de vie culoarea si astďż˝zi“, ne-a povestit tanti Ileana Ferestrďż˝oaru, mďż˝ndrďż˝ foc de florile din jur, fie cďż˝ se cheamďż˝ ďż˝n limbaj popular crizanteme, dalii, ochiul boului, cavaleri, capul cucului sau cele care compun motivele populare ale altitei. Le ďż˝ngrijeste cu mare dragoste si se bucurďż˝ de fiecare petalďż˝, care-si aruncďż˝ zďż˝mbetul spre soare. Cu gospodina satului de la poalele Ceahlďż˝ului am fďż˝cut cunostintďż˝ la bisericďż˝ cu ceva timp ďż˝n urmďż˝, privirea fiindu-mi atrasďż˝ de frumosul costum popular, pe care-l ďż˝mbrďż˝case ďż˝ntru cinstirea Domnului. „Cum sďż˝ nu ďż˝mbrac traditionalul costum popular cďż˝nd merg la bisericďż˝? Eu, ca tďż˝rancďż˝ de la munte, cred cďż˝ cea mai mare cinstire adusďż˝ lui Dumnezeu este sďż˝ ďż˝ngenunchezi ďż˝n fata Sa ďż˝n strai de sďż˝rbďż˝toare. Si vďż˝ spun cu mďż˝ndrie cďż˝ parcďż˝ si biserica este mai frumoasďż˝, cďż˝nd ďż˝n fata icoanei ďż˝ngenuncheazďż˝ gospodarii ďż˝n costum popular“, spune cu evlavie femeia.

„Viata trebuie trďż˝itďż˝, indiferent de necazuri“

Discutďż˝nd mai ďż˝ndeaproape, aveam sďż˝ aflu cďż˝ munteanca pe care viata a purtat-o spre satul umbros de sub Ceahlďż˝u, a vďż˝zut lumina la Buhalnita ďż˝ntr-o familie cu zece copii, sapte fete si trei bďż˝ieti, dintre care astďż˝zi se mai aflďż˝ printre noi doar cinci. Si tin strďż˝nsďż˝ legďż˝tura ďż˝ntre ei. „Nu ne-am certat ďż˝ntre noi, nici la moartea pďż˝rintilor, nici de la pďż˝mďż˝nt, pentru cďż˝ am fost ďż˝nvďż˝tati sďż˝ ne iubim. Pďż˝mďż˝ntul de pe urma cďż˝ruia trďż˝iesc este de la fostul meu sot, care a plecat la ceruri nu cu multi ani ďż˝n urmďż˝ si care a fost un bďż˝rbat vrednic si un om bun. Am cu el un fecior, pe Costicďż˝, care locuieste cu noi. Spun noi, deoarece mi-am refďż˝cut viata cu actualul bďż˝rbat, un om tot din Buhalnita, vďż˝duv si el, dar cu care casďż˝ bunďż˝ fac. Ce sďż˝-i faci? Viata trebuie trďż˝itďż˝, indiferent de necazuri“, a povestit gospodina, care ne mai spune cďż˝ traiul nu-i unul usor ďż˝n zona de munte. ďż˝n gospodďż˝ria familiei sďż˝nt si sapte vaci, ďż˝n varďż˝ fiind trudďż˝ multďż˝ la adunatul a 14 clďż˝i de fďż˝n pentru a trece iarna. Ca iubitoare de traditii, se mďż˝ndreste si cu propria casďż˝, ďż˝mbrďż˝catďż˝ la rďż˝ndu-i ďż˝n strai popular. Peste tot te ďż˝ntďż˝mpinďż˝ covorul cu flori, tolul din lďż˝nďż˝, cuvertura cu itisoare, stergarul din pďż˝nzďż˝ de in tesutďż˝ ďż˝n casďż˝ si multe alte obiecte, ce ar putea decora oricďż˝nd o salďż˝ de expozitie dintr-un muzeu etnografic. „Mi-au fost dragi si le-am adunat ďż˝n timp. Prin aceste obiecte mďż˝ simt aproape de strďż˝mosii mei, chiar dacďż˝ nu se mai aflďż˝ printre noi“, ni se destďż˝inuie interlocutoarea, purtďż˝nd ďż˝n glas nostalgia unor vremi demult apuse. Din discutii am ďż˝nteles cďż˝ are un suflet dďż˝ruit semenilor, indiferent de gradul de rudenie. „Asa m-am nďż˝scut si cred cďż˝ si surorile si fratii mei au fost la fel de buni. Port ďż˝n sufletul meu cďż˝te o durere pentru fiecare ďż˝n parte. Si mai cred cďż˝ traiul de la poalele Ceahlďż˝ului mi-a deschis sufletul cďż˝tre semeni, indiferent de rang. Am sďż˝ vďż˝ spun ceva! Cďż˝nd am fost anul ďż˝sta la hram, la Mďż˝nďż˝stirea Cerebuc, fiind ďż˝mbrďż˝catďż˝ ďż˝n port popular, pďż˝rintele nu m-a lďż˝sat sďż˝-i sďż˝rut mďż˝na, ba dimpotrivďż˝ s-a plecat cu evlavie ďż˝n fata mea. Pentru mine, gestul sďż˝u a fost ca un balsam“, a afirmat femeia. Si chiar dacďż˝ este dedicatďż˝ credintei ďż˝n Dumnezeu, pentru tanti Ileana fiecare clipďż˝ ďż˝nseamnďż˝ trďż˝ire intensďż˝. Asociez afirmatia cu prezenta sa activďż˝ la Festivalul plďż˝cintelor, activitate organizatďż˝ cu un an ďż˝n urmďż˝ la Izvorul Muntelui, de Zilele Bicazului, cďż˝nd gospodina locului pe lďż˝ngďż˝ implicarea ďż˝n coptul traditionalei delicatese, un deliciu pentru degustďż˝tori, a pus-o si de-o sďż˝rbďż˝ de sďż˝lta pďż˝mďż˝ntul sub tďż˝lpile sale. Dialogul cu izvoranca, ce bate la poarta celui de-al optzecilea an de viatďż˝, a fost mult mai amplu, dar esenta considerďż˝m cďż˝ a fost prezentatďż˝ aici. Bine ar fi dacďż˝ generatia tďż˝nďż˝rďż˝ ar ďż˝ntelege ceva din cele spuse cu sinceritate de o romďż˝ncďż˝ sadea, de cďż˝tre tanti Ileana Ferďż˝strďż˝oaru, ce-si duce viata sub crestele Ceahlďż˝ului, lesne de vďż˝zut din Izvorul Muntelui.