Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2016
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 9 Septembrie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Despre viatã, flori, ie si traditii cu o sãteancã de sub Ceahlãu

• la Izvorul Muntelui, o gospodãrie sare în ochii celor ce se-ndreaptã spre potecile ce duc pe Ceahlãu • curtea e plinã de flori, iar casa îmbrãcatã în strai popular cu toale de lînã, covoare, cuverturi cu itisoare, stergare din pînzã si costume populare • „Mi-au fost dragi si le-am adunat în timp. Prin aceste obiecte mã simt aproape de strãmosii mei“, spune Elena Ferãstrãoaru •

ÃŽn drum spre crestele Ceahlãului, prin Izvoru Muntelui, ochiul iscoditor al privitorului este atras de o gospodãrie situatã pe malul stîng al apei, unde o puzderie de culori te invitã sã zãbovesti mãcar pentru o clipã întru admiratie. Proprietara, Elena Ferãstrãoaru, mare iubitoare de flori, o femeie simplã, dar cu ochi de „artist“, si-a smuls din „bruma“ terenului arabil aproximativ o prãjinã, cedînd-o cu generozitate florilor de peste an. Asa s-a ajuns ca acum, la ceas de Rãpciune, grãdina sã capete coloritul unui curcubeu si-n mijlocul ei stãpîna florilor, tanti Ileana. Ea însãsi o floare prin portul national ce-l poartã cu cinste nu numai la ceas de sãrbãtoare, ci ori de cîte ori doreste sã fie în comuniune cu arta popularã româneascã si mediul din jur. „Am iubit în viatã florile, costumul popular si gospodãria. Cu ele m-am nãscut si cu ele în jurul meu vreau sã mã petrec. Dacã florile din grãdinã se nasc, mor si iar se nasc, florile costumului popular rezistã în timp atît cît existã omul care sã le iubeascã si îmbrãcã ia, catrinta sau bundita. Nu întîmplãtor, costumul cu care sînt îmbrãcatã are peste o sutã de ani, mostenindu-l de la strãbunica mea, de loc din Buhalnita. Si dacã tot vorbeam despre flori, acestea cusute pe bluzã îsi pãstreazã la fel de vie culoarea si astãzi“, ne-a povestit tanti Ileana Ferestrãoaru, mîndrã foc de florile din jur, fie cã se cheamã în limbaj popular crizanteme, dalii, ochiul boului, cavaleri, capul cucului sau cele care compun motivele populare ale altitei. Le îngrijeste cu mare dragoste si se bucurã de fiecare petalã, care-si aruncã zîmbetul spre soare. Cu gospodina satului de la poalele Ceahlãului am fãcut cunostintã la bisericã cu ceva timp în urmã, privirea fiindu-mi atrasã de frumosul costum popular, pe care-l îmbrãcase întru cinstirea Domnului. „Cum sã nu îmbrac traditionalul costum popular cînd merg la bisericã? Eu, ca tãrancã de la munte, cred cã cea mai mare cinstire adusã lui Dumnezeu este sã îngenunchezi în fata Sa în strai de sãrbãtoare. Si vã spun cu mîndrie cã parcã si biserica este mai frumoasã, cînd în fata icoanei îngenuncheazã gospodarii în costum popular“, spune cu evlavie femeia.

„Viata trebuie trãitã, indiferent de necazuri“

Discutînd mai îndeaproape, aveam sã aflu cã munteanca pe care viata a purtat-o spre satul umbros de sub Ceahlãu, a vãzut lumina la Buhalnita într-o familie cu zece copii, sapte fete si trei bãieti, dintre care astãzi se mai aflã printre noi doar cinci. Si tin strînsã legãtura între ei. „Nu ne-am certat între noi, nici la moartea pãrintilor, nici de la pãmînt, pentru cã am fost învãtati sã ne iubim. Pãmîntul de pe urma cãruia trãiesc este de la fostul meu sot, care a plecat la ceruri nu cu multi ani în urmã si care a fost un bãrbat vrednic si un om bun. Am cu el un fecior, pe Costicã, care locuieste cu noi. Spun noi, deoarece mi-am refãcut viata cu actualul bãrbat, un om tot din Buhalnita, vãduv si el, dar cu care casã bunã fac. Ce sã-i faci? Viata trebuie trãitã, indiferent de necazuri“, a povestit gospodina, care ne mai spune cã traiul nu-i unul usor în zona de munte. ÃŽn gospodãria familiei sînt si sapte vaci, în varã fiind trudã multã la adunatul a 14 clãi de fîn pentru a trece iarna. Ca iubitoare de traditii, se mîndreste si cu propria casã, îmbrãcatã la rîndu-i în strai popular. Peste tot te întîmpinã covorul cu flori, tolul din lînã, cuvertura cu itisoare, stergarul din pînzã de in tesutã în casã si multe alte obiecte, ce ar putea decora oricînd o salã de expozitie dintr-un muzeu etnografic. „Mi-au fost dragi si le-am adunat în timp. Prin aceste obiecte mã simt aproape de strãmosii mei, chiar dacã nu se mai aflã printre noi“, ni se destãinuie interlocutoarea, purtînd în glas nostalgia unor vremi demult apuse. Din discutii am înteles cã are un suflet dãruit semenilor, indiferent de gradul de rudenie. „Asa m-am nãscut si cred cã si surorile si fratii mei au fost la fel de buni. Port în sufletul meu cîte o durere pentru fiecare în parte. Si mai cred cã traiul de la poalele Ceahlãului mi-a deschis sufletul cãtre semeni, indiferent de rang. Am sã vã spun ceva! Cînd am fost anul ãsta la hram, la Mãnãstirea Cerebuc, fiind îmbrãcatã în port popular, pãrintele nu m-a lãsat sã-i sãrut mîna, ba dimpotrivã s-a plecat cu evlavie în fata mea. Pentru mine, gestul sãu a fost ca un balsam“, a afirmat femeia. Si chiar dacã este dedicatã credintei în Dumnezeu, pentru tanti Ileana fiecare clipã înseamnã trãire intensã. Asociez afirmatia cu prezenta sa activã la Festivalul plãcintelor, activitate organizatã cu un an în urmã la Izvorul Muntelui, de Zilele Bicazului, cînd gospodina locului pe lîngã implicarea în coptul traditionalei delicatese, un deliciu pentru degustãtori, a pus-o si de-o sîrbã de sãlta pãmîntul sub tãlpile sale. Dialogul cu izvoranca, ce bate la poarta celui de-al optzecilea an de viatã, a fost mult mai amplu, dar esenta considerãm cã a fost prezentatã aici. Bine ar fi dacã generatia tînãrã ar întelege ceva din cele spuse cu sinceritate de o româncã sadea, de cãtre tanti Ileana Ferãstrãoaru, ce-si duce viata sub crestele Ceahlãului, lesne de vãzut din Izvorul Muntelui.

Articol afisat de 1768 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective