Potentialul turistic de pe Valea Muntelui, o mare necunoscut�...
Valea Muntelui, regiunea cu acest nume �nc� de la jum�tatea veacului al XIX-lea, are pentru locuitorii ei si ast�zi, asa cum zicea Alecu Russo pe la 1839, „un trai greu de munte“. Scriitorul romantic depl�ngea dep�rtarea de orase, de t�rguri, drumurile proaste sau deloc, locurile slabe pentru agricultur�, p�durile care nu sunt ale s�tenilor. S-au schimbat oare lucrurile?! Russo remarca �ns� peisajele s�lbatice si mirifice, locurile pline de istorie si legend�, frumusetea simpl� si istetimea acestor oameni v�zuti mai „zurbagii“. Muntenii de pe Valea Muntelui se simt �n prezent defavorizati economic mai mult ca oric�nd. Zona lor nu le ofer� locuri de munc�, fabrici nu s-au f�cut c�nd au fost bani, gaterele se �nchid, laptele n-are valoare (se achizitioneaz� cu 0,5-0,8 lei/litru), exploat�rile miniere s-au sistat. B�rbatii trebuie s�-si p�r�seasc� familiile, s� ia rucsacul si toporul pe m�n� si s� plece „la Sebes-Alba“ sau „la Banat“, sau la Dorna. Revine �n actualitate refrenul: „Badea-i tapinar/ Lucr� la Barnar/ Si pe-acas� vine rar!“. Tinerii au plecat si pleac� multi printre str�ini. R�m�n copiii cu bunici si m�tusi. Scolile primare au si c�te patru simultane. Multe dintre ele s-au �nchis si se �nchid. Tinerii ce-au f�cut bani prin str�ini se �ntorc s�-si fac� case, s� repare pe cele p�rintesti, ar vrea s� fac� si mici afaceri �n domeniul ce l-au �nv�tat afar�, dar putini reusesc, �mpotmoliti �n acte, de usi care nu se deschid oricum. Poate turismul si zona are din acest punct de vedere ce oferi. Muntele Ceahl�u adun� multime de turisti pe timp de var�. Dar statisticile arat� c� sederile sunt scurte si c� turistii nu las� bani prea multi aici. Nu sunt cum trebuie �ndemnati s� r�m�n�. Nici s� revin� la un anume hotel, restaurant sau pensiune. Fireste, mediul online �nregistreaz� si pl�cute exceptii. Avem un parc national care protejeaz� frumusetile muntelui si le ofer� turistilor. Dar �ntreprinz�torii locali �l v�d ca un obstacol �n fata dezvolt�rii lor concentrate pe exploat�ri forestiere. Patrimoniul cultural este aici unul deosebit, dar si el �n suferint�. Edificiile istorice sunt �n paragin� si exemplific�m prin Palatul Cnejilor cu turnuri cu mesteceni crescute printre pietre, cu un turn ca cel al Domnitei, ce st� s� se d�r�me. �n umbra zidurilor au poposit Russo, Alecsandri, Eminescu, J.A. Vaillant, Alexandre Dumas, George Panu. Reconstruit si cu o concentrare a populariz�rii, palatul ar atrage multi turisti. C�ti dintre nemteni stiu c� „La Scaune“, pe Ceahl�u, s-a descoperit cea mai important� statiune epipaleolitic� din estul Europei?! Cu un material litic de peste 1.250 de unelte de piatr�?! C�ti stiu locul aflat la 1.328 m altitudine?! F�r� �ndoial�, putini. �n Malta sunt celebre templele megalitice, dar adev�ratele vestigii arheologice sunt la Muzeul National de Istorie, buc�ti si sf�r�m�turi milenare. La Tarxien i se ofer� �ns� turistului un templu megalitic bogat de piatr� alb�, cu statui preistorice. Este o reconstituire, dar parcarea obiectivului geme de autocare. �n Malta, nota bene, atunci c�nd ceri o informatie turistic� poti primi si un pliant si o hart�, gratuit, de la un bar sau de la un v�nz�tor stradal, nu numai de la punctele de informare turistic�, si un z�mbet de bun�voint� de oriunde, si c�tiva pasi pentru a te �ndemna pe drumul corect. La noi sunt putini ce pot �ndruma, iar cei ce pot si trebuie s� o fac� sunt plictisiti si prost pl�titi. Ar fi at�t de grea o reconstituire, precum cele de la Muzeul de Istorie din Piatra Neamt?! O reconstituire a atelierului de unelte de piatr� cu un traseu tematic cu c�sti audio cu explicatii si ghidaje �n una-dou� limbi str�ine?! Bicazul a fost �nzestrat cu un Palat Regal, ast�zi devenit Prim�rie, cu o parte din fat�, bine�nteles bine �ngrijit�, dar nu acelasi lucru putem spune despre partea dinspre Bistrita, unde similitudinile cu Pelesul sunt vizibile. Ne �ntreb�m din nou, c�ti stiu despre acest palat si c�ti interesati de istorie sunt trimisi aici?! O alt� suferint� a zonei sunt muzeele. Cel de la Bicaz este �nchis din motive obiective. Cel de la Farcasa este �ntr-o camer� a s�lii de sport, la Grinties a fost retrocedat� cl�direa si este acum magazin universal si un altul nou se arat� c� este greu de realizat. Nici muzeul zoologic al �nv�t�torului Romanescu, cu sute de animale �mp�iate nu este bine cunoscut, la fel nici cel de la Ceahl�u. Bisericutele vechi de lemn din sate sunt acum �n conservare, f�c�ndu-se rar slujbe aici si de cele mai multe ori sunt �nchise, iar cheile sunt greu de aflat pentru cei interesati. Multi dintre preoti nu stiu multe lucruri despre bisericile lor vechi si n-au la �ndem�n� un pliant pe care s�-l ofere. Din nou, cu fericite exceptii. �ntr-un tur publicistic concentrat asupra bisericilor Neamtului, reporterii Monitorului au fost de multe ori primiti cu scepticism si chiar cu „sictir“. Am ridicat �n acest articol mai multe �ntreb�ri. R�spunsurile ar trebui s� fie firesti, m�surile ar trebui s� fie firesti. Articolul este o pledoarie pentru munte, pentru satele de pe Valea Muntelui care, la alegerile pentru Consiliul Judetean, din nou, nu au nici m�car un ales �n forul legislativ ce hot�r�ste destinele judetului. Asadar, p�n� c�nd aceast� del�sare?
Profesor dr. Daniel DIEACONU
|