G�selnit�: apar orase poli si super-comune
• este noua form� de localitate propus� de Guvern • �n Neamt ar fi vorba de Borca, Botesti, Grinties, Petricani, Pipirig si Tazl�u • cic� ele ar putea prelua servicii cu rol teritorial �n s�n�tate, educatie, cultur�, comert si servicii • municipiul Piatra Neamt ar deveni pol regional secundar, iar Roznov oras cu caracteristici rurale n
Neamtul va avea sase super-comune, iar municipiul resedint� de judet va deveni pol regional secundar la nivel de tar�, potrivit unui proiect de lege privind reclasificarea localit�tilor. Conform ideii guvernantilor, cele sase localit�ti rurale vizate vor avea rol de servire intercomunal� la nivelul zonelor lipsite de orase pe o distant� de minimum 25 de km. Proiectul de lege stipuleaz� c� dezvoltarea acestor localit�ti este sustinut� de Guvern inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitar� si socio-cultural�. Cele sase „super-comune“ nemtene s�nt Borca, Botesti, Grinties, Petricani, Pipirig si Tazl�u. Ele au fost alese pe motiv c� au rol de „loc central“ �n judet si se consider� c� pot prelua servicii cu rol teritorial �n s�n�tate, educatie, cultur�, comert si servicii. Alt criteriu care a stat la baza selectiei lor este c� vor avea o populatie de minimum dou� mii de locuitori. Dup� cum se precizeaz� �n proiectul guvernamental, �n desemnarea drept „comun� - pol rural“ au fost luati �n calcul mai multi factori: rata migratiei temporare a populatiei, rata medie anual� de crestere a populatiei, volumul populatiei, accesibilitatea rutier� si feroviar�, ponderea persoanelor cu studii superioare sau m�rimea medie a exploatatiilor agricole. Executivul a selectat si localit�tile �n care s-au produs sc�deri accentuate de populatie, precum si a celor care au �n structura lor localit�ti cu populatie sub o sut� de locuitori. Pentru aceste localit�ti, executivul „�ncurajeaz� unificarea administrativ�“ la initiativa autorit�tilor locale si ca urmare a vointei exprimate prin referendum local de c�tre populatie. Comunele vizate trebuie s� respecte anumite dot�ri si indicatori prev�zuti de lege p�n� la sf�rtitul anului 2025 dac� vor s� �si p�streze statutul actual. Altfel, �ncep�nd din data de 1 ianuarie 2026, aceste localit�ti vor fi unificate cu altele �nvecinate, la initiativa Guvernului prin lege. �n total, �n Rom�nia, s�nt planificate a ap�rea 183 de super-comune. „Este doar o initiativ�, prea multe nu se stiu pe acest subiect si ca s� devin� operational� trebuie s� treac� de votul Parmalentului. S-a mai vorbit si de regionalizarea Rom�niei acum c�tiva ani si nu s-a petrecut nimic. C�t s� ne dea Guvernul bani de investitii pentru drumuri, scoli, sedii si alte multe c�te trebuie �n rural c� devenim «super-comune» stim mai bine ce eforturi facem tot noi, primarii, c�te interventii si la c�te usi batem. Un mare rol �l are aici tot factorul politic“, ne-a declarat un primar care a dorit s� nu-i divulg�m identitatea.
Reorganizare si la orase
Pe l�ng� comune, Guvernul propune si reclasificarea oraselor �n sapte categorii (comunele vor fi �mp�rtite doar �n dou� categorii), �n functie tot de parametri care iau �n calcul noile realit�ti sociale. Proiectul promovat de Ministerului Dezvolt�rii arat� �n ce categorii urmeaz� s� se �nscrie oratele si prevede c� actualizarea clasific�rii se va face la fiecare trei ani. Proiectul prevede o m�sur� cu mare impact social, administrativ i politic: localit�tile cu sc�deri accentuate de populatie s� fie unificate cu altele din cadrul ariilor functionale, la initiativa autorit�tilor locale. Potrivit proiectului de lege, localit�tile urbane urmeaz� s� fie reclasificate astfel: municipiu capital�, de important� national� si european� - Bucuresti; municipii poli regionali principali cu potential transnational (av�nd o populatie peste 250.000 si peste 400.000 locuitori �n aria functional�) - doar cinci orase: Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara; municipii poli regionali secundari (conditii: peste 100.000 de locuitori si 300.000 �n aria functional�, sedii de institutii de interes judetean /supra-judetean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III si IV / V, minim o entitate de Inovare si Transfer Tehnologic): Arad, Pitesti, Bac�u, Oradea, Botosani, Brasov, Br�ila, Buz�u, Galati, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, T�rgu Muret, Piatra Neamt, Ploiesti, Satu Mare, Sibiu, Suceava si R�mnicu V�lcea. Alt� categorie va fi reprezentat� de municipii poli judeteni principali cu potential transnational; municipii si orase poli judeteni secundari; municipii si orase centre urbane cu rol zonal; municipii si orase centre urbane cu functii specializate. Proiectul de lege introduce si notiunea de oras cu caracteristici rurale. Guvernul defineste aceste localit�ti ca acele orase care satisfac comulativ cele putin 3 din urm�torii patru indicatori: peste 30% din populatie ocupat� �n agricultur�, mai putin de 50% din totalul str�zilor modernizate, sc�derea num�rului de locuitori �n ultimii 20 de ani si peste 40% din populatie cu domiciliu �n sate apartin�toare si localit�ti componente, altele dec�t localitatea resedint� de unitate administrativ teritorial�. Pe lista oraselor cu caracteristici rurale identificate de Guvern intr� majoritatea comunele transformate fortat �n orase �n anul 2004, prin Legea 83/2004, cum este cazul Roznovului �n Neamt. Oamenii din aceste orase s�nt nevoiti s� pl�teasc� impozite calculate la nivelul oraselor, �ns� f�r� a beneficia de infrastructura si dot�rile specifice unui oras.
|