Gãselnitã: apar orase poli si super-comune
• este noua formã de localitate propusã de Guvern • în Neamt ar fi vorba de Borca, Botesti, Grinties, Petricani, Pipirig si Tazlãu • cicã ele ar putea prelua servicii cu rol teritorial în sãnãtate, educatie, culturã, comert si servicii • municipiul Piatra Neamt ar deveni pol regional secundar, iar Roznov oras cu caracteristici rurale n
Neamtul va avea sase super-comune, iar municipiul resedintã de judet va deveni pol regional secundar la nivel de tarã, potrivit unui proiect de lege privind reclasificarea localitãtilor. Conform ideii guvernantilor, cele sase localitãti rurale vizate vor avea rol de servire intercomunalã la nivelul zonelor lipsite de orase pe o distantã de minimum 25 de km. Proiectul de lege stipuleazã cã dezvoltarea acestor localitãti este sustinutã de Guvern inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitarã si socio-culturalã. Cele sase „super-comune“ nemtene sînt Borca, Botesti, Grinties, Petricani, Pipirig si Tazlãu. Ele au fost alese pe motiv cã au rol de „loc central“ în judet si se considerã cã pot prelua servicii cu rol teritorial în sãnãtate, educatie, culturã, comert si servicii. Alt criteriu care a stat la baza selectiei lor este cã vor avea o populatie de minimum douã mii de locuitori. Dupã cum se precizeazã în proiectul guvernamental, în desemnarea drept „comunã - pol rural“ au fost luati în calcul mai multi factori: rata migratiei temporare a populatiei, rata medie anualã de crestere a populatiei, volumul populatiei, accesibilitatea rutierã si feroviarã, ponderea persoanelor cu studii superioare sau mãrimea medie a exploatatiilor agricole. Executivul a selectat si localitãtile în care s-au produs scãderi accentuate de populatie, precum si a celor care au în structura lor localitãti cu populatie sub o sutã de locuitori. Pentru aceste localitãti, executivul „încurajeazã unificarea administrativã“ la initiativa autoritãtilor locale si ca urmare a vointei exprimate prin referendum local de cãtre populatie. Comunele vizate trebuie sã respecte anumite dotãri si indicatori prevãzuti de lege pînã la sfîrtitul anului 2025 dacã vor sã îsi pãstreze statutul actual. Altfel, începînd din data de 1 ianuarie 2026, aceste localitãti vor fi unificate cu altele învecinate, la initiativa Guvernului prin lege. ÃŽn total, în România, sînt planificate a apãrea 183 de super-comune. „Este doar o initiativã, prea multe nu se stiu pe acest subiect si ca sã devinã operationalã trebuie sã treacã de votul Parmalentului. S-a mai vorbit si de regionalizarea României acum cîtiva ani si nu s-a petrecut nimic. Cît sã ne dea Guvernul bani de investitii pentru drumuri, scoli, sedii si alte multe cîte trebuie în rural cã devenim «super-comune» stim mai bine ce eforturi facem tot noi, primarii, cîte interventii si la cîte usi batem. Un mare rol îl are aici tot factorul politic“, ne-a declarat un primar care a dorit sã nu-i divulgãm identitatea.
Reorganizare si la orase
Pe lîngã comune, Guvernul propune si reclasificarea oraselor în sapte categorii (comunele vor fi împãrtite doar în douã categorii), în functie tot de parametri care iau în calcul noile realitãti sociale. Proiectul promovat de Ministerului Dezvoltãrii aratã în ce categorii urmeazã sã se înscrie oratele si prevede cã actualizarea clasificãrii se va face la fiecare trei ani. Proiectul prevede o mãsurã cu mare impact social, administrativ i politic: localitãtile cu scãderi accentuate de populatie sã fie unificate cu altele din cadrul ariilor functionale, la initiativa autoritãtilor locale. Potrivit proiectului de lege, localitãtile urbane urmeazã sã fie reclasificate astfel: municipiu capitalã, de importantã nationalã si europeanã - Bucuresti; municipii poli regionali principali cu potential transnational (avînd o populatie peste 250.000 si peste 400.000 locuitori în aria functionalã) - doar cinci orase: Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara; municipii poli regionali secundari (conditii: peste 100.000 de locuitori si 300.000 în aria functionalã, sedii de institutii de interes judetean /supra-judetean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III si IV / V, minim o entitate de Inovare si Transfer Tehnologic): Arad, Pitesti, Bacãu, Oradea, Botosani, Brasov, Brãila, Buzãu, Galati, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Tîrgu Muret, Piatra Neamt, Ploiesti, Satu Mare, Sibiu, Suceava si Rîmnicu Vîlcea. Altã categorie va fi reprezentatã de municipii poli judeteni principali cu potential transnational; municipii si orase poli judeteni secundari; municipii si orase centre urbane cu rol zonal; municipii si orase centre urbane cu functii specializate. Proiectul de lege introduce si notiunea de oras cu caracteristici rurale. Guvernul defineste aceste localitãti ca acele orase care satisfac comulativ cele putin 3 din urmãtorii patru indicatori: peste 30% din populatie ocupatã în agriculturã, mai putin de 50% din totalul strãzilor modernizate, scãderea numãrului de locuitori în ultimii 20 de ani si peste 40% din populatie cu domiciliu în sate apartinãtoare si localitãti componente, altele decît localitatea resedintã de unitate administrativ teritorialã. Pe lista oraselor cu caracteristici rurale identificate de Guvern intrã majoritatea comunele transformate fortat în orase în anul 2004, prin Legea 83/2004, cum este cazul Roznovului în Neamt. Oamenii din aceste orase sînt nevoiti sã plãteascã impozite calculate la nivelul oraselor, însã fãrã a beneficia de infrastructura si dotãrile specifice unui oras.
|
Autentificare
