Idee de afacere: ferma de... mure
• romascanul Ioan Ast�nculesei este pe cale s� dea lovitura cu un soi de mure, f�r� spini, cu fructe foarte mari si dulci • productia merge p�n� la 25 de tone la hectar • acesta mai cultiv�, printre altele, salvie si goji, inclusiv butasi • primele soiuri rare i-au fost aduse de fiul s�u, celebrul pianist, Valentin Ast�nculesei • Pensionarul romascan Ioan Ast�nculesei, �n v�rst� de 66 de ani, inginer agronom ca formatie profesional�, pare s� fi g�sit una dintre cele mai bune solutii pentru a cultiva p�m�ntul din zon�, acesta ax�ndu-se pe plante rare, cu mare valoare economic� si nu numai, cum ar fi murele, salvia, buxusul si, mai nou, goji. Acesta este nimeni altul dec�t tat�l arhicunoscutului Valentin Ast�nculesei, t�n�rul care a emotionat o tar� �ntreag�, c�nt�nd imnul national �n Gara Amsterdam, fapt care i-a atras inclusiv aprecierea presedintelui Iohannis, dar si a autorit�tilor locale, ce l-au r�spl�tit �n cadrul unei gale de excelent�. De altfel chiar talentatul pianist, �n prezent specialist �n IT la Bucuresti, a fost cel care l-a ghidat, vr�nd-nevr�nd, pe tat�l s�u, spre ceea ce pare a deveni una dintre cele mai frumoase si... gustoase afaceri din horticultur� �n zona Neamtului. Din Olanda, acesta nu s-a �ntors numai cu celebritatea ci a adus acas� si c�siva butasi si seminte ale unor plante rare. Ioan Ast�nculesei s-a orientat imediat spre cei circa 3.000 de metri p�trati de gr�din� pe care �i lucreaz� �n zona Basta, comuna Secuieni si, de aici, a dezvoltat culturi c�t se poate de interesante. „S�nt, conform studiilor, specialist �n cultura mare, de c�mp. �n timpul facult�tii, la Iasi, am avut un profesor, pe nume Savinschi, de horticultur�, disciplin� care era cam �n planul al doilea fat� de ce studiam noi. Profesorul spunea asa: «aveti grij�, chiar dac� ajungeti ingineri agronomi, de pe un hectar de culturi horticole scoateti c�t de pe 100 din zona agricol�». P�n� la urm�, acesta este adev�rul. Domnul Savinschi ne tinea numai �n note mici si ne ducea p�n� la faza de reexamin�ri. La obiectul lui d�deai de cel putin trei ori examenul, ca s� �l iei. Dup� ce am ajuns la pensie, mi-am adus aminte de vorbele lui si, av�nd �n vedere c� am p�m�nt dar nu pot munci o suprafat� foarte mare, am zis s� lucrez gr�dina. Aici produc butasi de vie, de zmeur�, de buxus, de salvie, mure si goji“, a istorisit Ioan Ast�nculesei.
O plant� interesant�
Nu este niciun secret c� murele f�r� spini reprezint� una dintre culturile cele mai rentabile care exist� �n prezent �n tara noastr�. Aceasta, �n ciuda faptului c� majoritatea micilor agricultori continu� s� pun� preponderent porumb sau alte cereale. Povestea lui Ioan Ast�nculesei poate fi o lectie util� din acest punct de vedere. „Am �nceput mai mult din �nt�mplare. Fiul meu, Valentin, care a terminat cu brio facultatea de informatic�, a colindat mai multe t�ri si, astfel, a ajuns prin Olanda. De acolo mi-a adus laleaua neagr�, al c�rei sezon deja s-a �ncheiat si butasi de mure, vreo 30 de buc�ti, din dou� soiuri, unul cu spini si unul f�r� spini. I-am plantat �n primul an si am v�zut c� au dat si rod. M-a �nc�ntat acest lucru si atunci, imediat, am c�utat metoda de �nmultire, care este foarte dificil�. Am f�cut acest lucru si apoi am plantat 230 de butasi �n gr�din�, pe circa 1.200 de metri p�trati. Nici �ntretinerea plantelor nu o prea stiam iar de pe internet nu este bine s� iei totul de bun. Am mers �n paralel cu tehnologia de la vita de vie si a functionat. Numai tratamente nu am aplicat, pentru c� nu a fost cazul. Murele nu prea au d�un�tori, dec�t eventual graurii, dar nu cred c� aceste p�s�ri ar putea �nghiti fructele, la c�t s�nt de mari“, a mai spus inginerul romascan. Un calcul economic simplu arat� c� de pe un hectar de mure f�r� spini, �ntr-un an bun, la un pret de 10 lei/kilogram ar putea fi obtinuti circa dou� miliarde de lei vechi. „Productia la aceste fructe merge p�n� la 25 de tone la hectar si, �ntr-adev�r, v�d c� poate fi obtinut at�t. Acum am cultura abia �n cel de-al patrulea an si cred c� voi scoate sute bune de kilograme, poate spre o ton�. Este o plant� care m-a cucerit si �mi doresc s� ajung s� cultiv m�car o jum�tate de hectar. Singura parte dificil�, mig�loas�, s� zicem, este culesul. Le mai spun celor interesati c� murele iubesc soarele si apa; dac� s�nt �ndeplinite aceste conditii, productia este garantat�. P�n� la urm�, �ns�, principala conditie este pasiunea, sufletul pe care �l pui �n ceea ce faci. Mai apar si esecuri �ns� ele trebuie privite ca si faze ale progresului, dac� nu dai �napoi si �nveti ceva din ele“, a mai apreciat Ioan Ast�nculesei.
Solutie bun� dar trebuie munc�
Pensionarul agronom romascan a mai povestit c� este decis s� nu se opreasc� aici, extinz�nd si diversific�nd an de an culturile. „Normal c� nimeni nu munceste degeaba iar pentru partea de comercializare a acestor mure, dat fiind faptul c� este un produs cu un aspect cu totul deosebit si un gust dulce, cu un continut de vitamina C de peste 40%, nu am probleme. Am v�ndut anul trecut vreo 200 de kilograme, f�r� s� stau mult pe piat�. Chiar am avut clienti care s-au sup�rat c� nu am mai avut fructe s� le aduc. Oricum, este o cultur� pe care o recomand celor care doresc s� obtin� c�stiguri frumoase. O familie t�n�r�, de 5-6 membri, ar avea cu ce tr�i tot anul dintr-o jum�tate de hectar de mure, dac� le-ar munci asa cum trebuie. Ramura agricol� nu este o surs� de venit �n ziua de azi dec�t �n sistem extins, se c�stig� mult mai bine din zona horticulturii. Nu este bine s� mergi unde se bag� toat� lumea“, a mai explicat Ioan Ast�nculesei. Acesta este produc�tor de butasi din mai multe soiuri rare, desi a �nceput gr�din�ritul mai mult ca un hobby care s� �i continue pasiunea de o viat� pentru p�m�nt. „Salvia medicinal� este planta miracol, pornind �nc� de la legenda care spune cum Maica Domnului s-a ascuns �ntr-un asemenea c�mp, c�nd era urm�rit� de oamenii lui Irod. Prin propriet�tile sale, s-a dovedit c� poate salva viata omului. Tot fiul meu, Valentin, mi-a adus din Olanda o cutiut� cu seminte de goji, mai mici dec�t cele de mac. Fructele se aseam�n� cu coarnele, dar nu au s�mburii la fel ci foarte mici. S�nt �nc� la �nceput cu aceast� plant� dar stiu c� are numeroase �ntrebuint�ri, fiind un excelent detoxifiant pentru organism. Am plantatia �nfiintat� si de la anul voi pune vreo 10-15 ari, s� vedem ce si cum se face. Este bine s� ne ax�m pe produse noi, avem acces la tehnologie si la informatie. Din p�cate, la noi cam lipseste accesul la munc�. Dup� Revolutie, mai ales tinerii au fost �nv�tati cu lenea si c�nd au terminat scoala au �nceput s� li se dea de-a gata, somaj sau alte forme de sprijin. Nu e bine, pentru c� rom�nul are talentul de a fi dezorientat. Este �nv�tat s� i se spun� ce s� fac� si nu este �nv�tat s� g�ndeasc� pentru el. Munca si pasiunea s�nt cheia succesului“, a conchis Ioan Ast�nculesei.
|