Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2016
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 3 August 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Idee de afacere: ferma de... mure

• romascanul Ioan Ast�nculesei este pe cale s� dea lovitura cu un soi de mure, f�r� spini, cu fructe foarte mari si dulci • productia merge p�n� la 25 de tone la hectar • acesta mai cultiv�, printre altele, salvie si goji, inclusiv butasi • primele soiuri rare i-au fost aduse de fiul s�u, celebrul pianist, Valentin Ast�nculesei •

Pensionarul romascan Ioan Ast�nculesei, �n v�rst� de 66 de ani, inginer agronom ca formatie profesional�, pare s� fi g�sit una dintre cele mai bune solutii pentru a cultiva p�m�ntul din zon�, acesta ax�ndu-se pe plante rare, cu mare valoare economic� si nu numai, cum ar fi murele, salvia, buxusul si, mai nou, goji. Acesta este nimeni altul dec�t tat�l arhicunoscutului Valentin Ast�nculesei, t�n�rul care a emotionat o tar� �ntreag�, c�nt�nd imnul national �n Gara Amsterdam, fapt care i-a atras inclusiv aprecierea presedintelui Iohannis, dar si a autorit�tilor locale, ce l-au r�spl�tit �n cadrul unei gale de excelent�. De altfel chiar talentatul pianist, �n prezent specialist �n IT la Bucuresti, a fost cel care l-a ghidat, vr�nd-nevr�nd, pe tat�l s�u, spre ceea ce pare a deveni una dintre cele mai frumoase si... gustoase afaceri din horticultur� �n zona Neamtului. Din Olanda, acesta nu s-a �ntors numai cu celebritatea ci a adus acas� si c�siva butasi si seminte ale unor plante rare. Ioan Ast�nculesei s-a orientat imediat spre cei circa 3.000 de metri p�trati de gr�din� pe care �i lucreaz� �n zona Basta, comuna Secuieni si, de aici, a dezvoltat culturi c�t se poate de interesante. „S�nt, conform studiilor, specialist �n cultura mare, de c�mp. �n timpul facult�tii, la Iasi, am avut un profesor, pe nume Savinschi, de horticultur�, disciplin� care era cam �n planul al doilea fat� de ce studiam noi. Profesorul spunea asa: «aveti grij�, chiar dac� ajungeti ingineri agronomi, de pe un hectar de culturi horticole scoateti c�t de pe 100 din zona agricol�». P�n� la urm�, acesta este adev�rul. Domnul Savinschi ne tinea numai �n note mici si ne ducea p�n� la faza de reexamin�ri. La obiectul lui d�deai de cel putin trei ori examenul, ca s� �l iei. Dup� ce am ajuns la pensie, mi-am adus aminte de vorbele lui si, av�nd �n vedere c� am p�m�nt dar nu pot munci o suprafat� foarte mare, am zis s� lucrez gr�dina. Aici produc butasi de vie, de zmeur�, de buxus, de salvie, mure si goji“, a istorisit Ioan Ast�nculesei.

O plant� interesant�

Nu este niciun secret c� murele f�r� spini reprezint� una dintre culturile cele mai rentabile care exist� �n prezent �n tara noastr�. Aceasta, �n ciuda faptului c� majoritatea micilor agricultori continu� s� pun� preponderent porumb sau alte cereale. Povestea lui Ioan Ast�nculesei poate fi o lectie util� din acest punct de vedere. „Am �nceput mai mult din �nt�mplare. Fiul meu, Valentin, care a terminat cu brio facultatea de informatic�, a colindat mai multe t�ri si, astfel, a ajuns prin Olanda. De acolo mi-a adus laleaua neagr�, al c�rei sezon deja s-a �ncheiat si butasi de mure, vreo 30 de buc�ti, din dou� soiuri, unul cu spini si unul f�r� spini. I-am plantat �n primul an si am v�zut c� au dat si rod. M-a �nc�ntat acest lucru si atunci, imediat, am c�utat metoda de �nmultire, care este foarte dificil�. Am f�cut acest lucru si apoi am plantat 230 de butasi �n gr�din�, pe circa 1.200 de metri p�trati. Nici �ntretinerea plantelor nu o prea stiam iar de pe internet nu este bine s� iei totul de bun. Am mers �n paralel cu tehnologia de la vita de vie si a functionat. Numai tratamente nu am aplicat, pentru c� nu a fost cazul. Murele nu prea au d�un�tori, dec�t eventual graurii, dar nu cred c� aceste p�s�ri ar putea �nghiti fructele, la c�t s�nt de mari“, a mai spus inginerul romascan. Un calcul economic simplu arat� c� de pe un hectar de mure f�r� spini, �ntr-un an bun, la un pret de 10 lei/kilogram ar putea fi obtinuti circa dou� miliarde de lei vechi. „Productia la aceste fructe merge p�n� la 25 de tone la hectar si, �ntr-adev�r, v�d c� poate fi obtinut at�t. Acum am cultura abia �n cel de-al patrulea an si cred c� voi scoate sute bune de kilograme, poate spre o ton�. Este o plant� care m-a cucerit si �mi doresc s� ajung s� cultiv m�car o jum�tate de hectar. Singura parte dificil�, mig�loas�, s� zicem, este culesul. Le mai spun celor interesati c� murele iubesc soarele si apa; dac� s�nt �ndeplinite aceste conditii, productia este garantat�. P�n� la urm�, �ns�, principala conditie este pasiunea, sufletul pe care �l pui �n ceea ce faci. Mai apar si esecuri �ns� ele trebuie privite ca si faze ale progresului, dac� nu dai �napoi si �nveti ceva din ele“, a mai apreciat Ioan Ast�nculesei.

Solutie bun� dar trebuie munc�

Pensionarul agronom romascan a mai povestit c� este decis s� nu se opreasc� aici, extinz�nd si diversific�nd an de an culturile. „Normal c� nimeni nu munceste degeaba iar pentru partea de comercializare a acestor mure, dat fiind faptul c� este un produs cu un aspect cu totul deosebit si un gust dulce, cu un continut de vitamina C de peste 40%, nu am probleme. Am v�ndut anul trecut vreo 200 de kilograme, f�r� s� stau mult pe piat�. Chiar am avut clienti care s-au sup�rat c� nu am mai avut fructe s� le aduc. Oricum, este o cultur� pe care o recomand celor care doresc s� obtin� c�stiguri frumoase. O familie t�n�r�, de 5-6 membri, ar avea cu ce tr�i tot anul dintr-o jum�tate de hectar de mure, dac� le-ar munci asa cum trebuie. Ramura agricol� nu este o surs� de venit �n ziua de azi dec�t �n sistem extins, se c�stig� mult mai bine din zona horticulturii. Nu este bine s� mergi unde se bag� toat� lumea“, a mai explicat Ioan Ast�nculesei. Acesta este produc�tor de butasi din mai multe soiuri rare, desi a �nceput gr�din�ritul mai mult ca un hobby care s� �i continue pasiunea de o viat� pentru p�m�nt. „Salvia medicinal� este planta miracol, pornind �nc� de la legenda care spune cum Maica Domnului s-a ascuns �ntr-un asemenea c�mp, c�nd era urm�rit� de oamenii lui Irod. Prin propriet�tile sale, s-a dovedit c� poate salva viata omului. Tot fiul meu, Valentin, mi-a adus din Olanda o cutiut� cu seminte de goji, mai mici dec�t cele de mac. Fructele se aseam�n� cu coarnele, dar nu au s�mburii la fel ci foarte mici. S�nt �nc� la �nceput cu aceast� plant� dar stiu c� are numeroase �ntrebuint�ri, fiind un excelent detoxifiant pentru organism. Am plantatia �nfiintat� si de la anul voi pune vreo 10-15 ari, s� vedem ce si cum se face. Este bine s� ne ax�m pe produse noi, avem acces la tehnologie si la informatie. Din p�cate, la noi cam lipseste accesul la munc�. Dup� Revolutie, mai ales tinerii au fost �nv�tati cu lenea si c�nd au terminat scoala au �nceput s� li se dea de-a gata, somaj sau alte forme de sprijin. Nu e bine, pentru c� rom�nul are talentul de a fi dezorientat. Este �nv�tat s� i se spun� ce s� fac� si nu este �nv�tat s� g�ndeasc� pentru el. Munca si pasiunea s�nt cheia succesului“, a conchis Ioan Ast�nculesei.

Articol afisat de 2147 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Tudor CIOBOTARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective