Meserii de alt�dat�

• bragagiul, sacagiul, potcovarul, hornarul, lďż˝ptarul, birjarul, lampagiul sďż˝nt doar o parte din ďż˝ndeletnicirile care existau ďż˝n urbea Romanului din perioada interbelicďż˝ • la ďż˝nceputul secolului al XX-lea, comertul stradal era una din preocupďż˝rile de bazďż˝ ale locuitorilor zonei • mare parte din aceste meserii au dispďż˝rut odatďż˝ cu evolutia societďż˝tii spre modernism •

Una dintre cele mai interesante lucrďż˝ri de antropologie urbanďż˝, prezentatďż˝ la Ziua orasului Roman a fost cea a profesorului Gheorghe A. M. Ciobanu, care la venerabila vďż˝rstďż˝ de 91 de ani este o personalitate enciclopedicďż˝ a culturii romascane si nationale. Acesta a prezentat una din cele mai intersante lucrďż˝ri intitulatďż˝ Romanul stiut ca tďż˝rg patriarhal cu mercurial pe stradďż˝. Acesta a vorbit de perioada comertului ca troc, cďż˝nd negustorii fďż˝ceau schimb de mďż˝rfuri. „Comertul stradal era ďż˝nfloritor la ďż˝nceputul secolului al XX-lea. La ďż˝nceput era vorba de schimbul de produse, de trocul cu mďż˝rfuri. Eu am marfa aia, tu mi-o dai pe cealaltďż˝. Oamenii stďż˝teau acasďż˝ si venea la poartďż˝, la o orďż˝ cunoscutďż˝, un cďż˝rutas care aducea marfa strigďż˝nd ďż˝n gura mare numele a ceea ce aducea: mďż˝celarul, zarzavagiul, omul care vindea fructe, lďż˝ptarul. Acest timp de comert a persistat la Roman pďż˝nďż˝ tďż˝rziu, ďż˝n preajma primului rďż˝zboi mondial, coabitďż˝nd o vreme cu prďż˝vďż˝liile care ďż˝ncepuserďż˝ sďż˝ aparďż˝, fiind specializate pe mďż˝rfurile vďż˝ndute: produse alimentare si industriale, uneori fiind mixte. Bďż˝cďż˝niile apartineau, de regulďż˝, evreilor si armenilor. Asta se ďż˝ntďż˝mpla prin 1920-1930. ďż˝n acea perioadďż˝ romanticďż˝, stďż˝teai acasďż˝ si veneau la tine si cei care se specializaserďż˝ ďż˝n servicii: geamgiul, dulgherul, zidarul, zugravul, florarul, gunoierul. O altďż˝ categorie de meseriasi erau sobarii, care-ti fďż˝ceau soba din cďż˝rďż˝midďż˝ si ulterior, din era-cotďż˝, adicďż˝ o ceramicďż˝ arsďż˝, cunoscutďż˝ la noi drept teracotďż˝. Soba avea nevoie de horn, care trebuia curďż˝tat ďż˝n fiecare an. Asa au apďż˝rut cosarul sau hornarul, meserie aproape dispďż˝rutďż˝ astďż˝zi. ďż˝n vremea copilďż˝riei mele, la Roman era un celebru hornar, despre care se spunea cďż˝ dacďż˝-l ďż˝ntďż˝lnesti, ďż˝ti aduce noroc. Acesta luptase pe front, la Turtucaia, ďż˝n timpul Rďż˝zboiului de Independentďż˝ de la 1877. Era un sportiv desďż˝vďż˝rsit, care la o vďż˝rstďż˝ extrem de ďż˝naintatďż˝ se suia ďż˝ncďż˝ pe casďż˝ si curďż˝ta cosurile. El purta ďż˝n jurul corpului colacul de sďż˝rmďż˝, la capďż˝tul cďż˝ruia avea periile de curďż˝tat si cu mďż˝ndrie purta douďż˝ medalii pe care le primise drept rďż˝splatďż˝ a bravurilor sale si de care nu se despďż˝rtea, ďż˝n ruptul capului. De altfel, acest cosar era si eroul cupletelor lui Tďż˝nase, care ďż˝l cunoscuse ďż˝n unul din turneiele sale si a creat celebra melodie «Ti-a iesit cosaru-n drum». Acestia erau meseriasii care-ti veneau acasďż˝“, a spus Gheorghe A. M. Ciobanu.

Meserii disp�rute sau pe cale de disparitie

Eruditul romascan a vorbit si de alte meserii, astďż˝zi pe cale de disparitie, care altďż˝datďż˝ existau si la oras si la tarďż˝. E vorba de birjar si, legat de acesta, de potcovar. Existau ďż˝n Roman statii ale birjarilor ďż˝n mai multe locuri, ďż˝n special la garďż˝. Birja care transporta mortii se numea patascďż˝. ďż˝nainte de electrificare mai exista si meseria de lampagiu, angajat de primďż˝rie, care, searďż˝ de searďż˝, se urca pe o scarďż˝ si aprindea lďż˝mpile cu gaz care luminau orasul. O altďż˝ meserie foarte apreciatďż˝ era una adusďż˝ din Turcia. „Cu bragagiul Ali aveam o relatie specialďż˝. Braga era o bďż˝uturďż˝ produsďż˝ prin fermentatia cerealelor, foarte apreciatďż˝ atunci. Turcul purta ďż˝n spate niste recipiente din alamďż˝, ďż˝n care tinea braga la rece, ďż˝n gheatďż˝. Mie ďż˝mi dďż˝dea mereu cďż˝te un pahar de bragďż˝, pe gratis, dar numai pentru a-mi rďż˝splďż˝ti rezultatele la ďż˝nvďż˝tďż˝turďż˝. Tot ambulant se vindeau si zaharicalele: turta dulce, halvita, caramelele.si covrigii, pe care negustorii ďż˝i aduceau ďż˝n pauzďż˝ la scoalďż˝. O altďż˝ meserie foarte pretuitďż˝ era cea de croitor. Acestia erau de douďż˝ feluri: croitori obisnuiti, care fďż˝ceau haine pentru oamenii de rďż˝nd si croitori de lux, la care se ďż˝mbrďż˝cau bogatii tďż˝rgului. Cel mai celebru era croitorul Svart, evreu care ďż˝si avea prďż˝vďż˝lia pe Cuza Vodďż˝, lďż˝ngďż˝ Posta mare.Tot atunci au apďż˝rut si trusturile de frizerie, meserie transmisďż˝ din tatďż˝ ďż˝n fiu, celebrďż˝ find familia Vasiliu, care ďż˝si avea dugheana pe Bulevardul Republicii, lďż˝ngďż˝ Regimentul 12 Cďż˝lďż˝rasi, unde se frizau ofiterii, ďż˝n special. O altďż˝ meserie la mare pret o avea fotograful, cel care imortaliza pe plďż˝ci de bromurďż˝ de argint. Erau doi fotografi celebri, evreii Rotman si Barmac, ultimul care cďż˝lďż˝torise mult la viata lui“, a mai spus profesorul Gheorghe A. M. Ciobanu. Acesta nu a uitat sďż˝ vorbeascďż˝ si de o meserie extrem de pretuitďż˝, aceea de vďż˝nzďż˝tor de ziare, care era practicatďż˝ de o pustime zdrentďż˝roasďż˝ si gďż˝lďż˝gioasďż˝, care stia ďż˝nsďż˝ toate evenimentele interne si internationale, din Curentul, sau Universul, pe care le strigau ďż˝ncďż˝ de la prima orďż˝ a diminetii cďż˝nd venea de la garďż˝ presa de la Bucuresti. De altfel, ďż˝n Roman existau ďż˝ntre cele douďż˝ rďż˝zboaie modiale si vreo sapte publicatii locale, dintre care cea mai cunoscutďż˝ a fost Solia lui Nďż˝sturas, condusďż˝ de ďż˝nvďż˝tďż˝torul Fracas.