Pacientii cobai, detalii socante
• a fost efectuat� prima retinere si arestare a unui doctor dup� cele 26 de perchezitii la cabinetele unor medici, la 31 de spitale si la 5 firme • anchetatorii sustin c� s-au derulat studii clinice ilegal, pentru omologarea �n tar� a unor medicamente • de la Sectia de Psihiatrie a Spitalului Judetean Neamt au fost ridicate �nscrisuri ce privesc trei studii clinice n
Perchezitiile efectuate �n ultima zi a lunii mai �n spitale din tar�, incusiv �n Neamt, cabinete medicale si firme au dus si la prima retinere �n acest caz. Nu este vorba despre vreun doctor nemtean, ci de Delia Podea, sefa Sectiei Psihiatrie a Spitalului Clinic Judetean de Urgent� Arad si profesor la Universitatea de Vest „Vasile Goldis“. Aceasta a fost adus� �n Capital� si arestat� la Tribunalul Bucuresti. Ancheta Parchetului de pe l�ng� �nalta Curte de Casatie si Justitie ar viza peste 50 de medici din tar� (descinderi s-au efectuat la 26 de cabinete din Bucuresti, Arad, Cluj, Constanta si Dolj, la sediile a cinci firme si s-au ridicat �nscrisuri si probe de la 31 de spitale din judetele Arges, Botosani, Buz�u, Brasov, Cluj, Constanta, D�mbovita, Dolj, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Suceava, Sibiu, Timis si Vrancea). Doctorii s�nt acuzati de luare de mit�, abuz �n serviciu, fals intelectual si fals material �n �nscrisuri oficiale. Medicii inclusi �n derularea de studii clinice ar fi falsificat �ntreaga documentatie de evaluare a pacientilor - subiecti, fie prin falsificarea consimt�m�ntului de participare la studiu acordat de c�tre pacient sau de c�tre apartin�torii acestuia, fie prin consemnarea �n fisele de evaluare sau foile de observatii a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de s�n�tate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia. Date de anchet� mai arat� c� ar fi inclus �n studiu persoane care nu sufereau de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental, sau nu ar fi administrat medicamentul pacientului, �n realitate. Ulterior, medicii ar fi prezentat c�tre sponsorul care comanda studiul, respectiv societ�tile perchezitionate, documentele necesare aviz�rii si aprob�rii punerii pe piat� a respectivelor medicamente ce au f�cut obiectul studiului clinic. Concret, au folosit pacienti pe post de cobai prin administrarea de medicamente neomologate cu sau f�r� acordul lor. Ce s-a petrecut prin spitalele vizate de anchetatori �nc� nu a fost f�cut public, dar �ntr-un comunicat al Parchetului de pe l�ng� �nalta Curte este explicat pe larg cum „lucra“ medicul din Arad. Iar detaliile s�nt socante.
„Rezultatele testelor erau consemnate fictiv“
„Din cercet�rile efectuate a reiesit c� un medic psihiatru de la un spital din Arad (...), a solicitat si a primit sume de bani de la persoane interesate s� figureze cu intern�ri �n cadrul Sectiei de Psihiatrie, �n vederea �ntocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boal�. �n realitate persoanele �n cauz� nu sufer� de afectiuni psihice, �ns� �n schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta �i �nregistra �n evidentele medicale, figur�nd fictiv at�t cu internare c�t si cu tratament de specialitate. Mai mult, unora dintre pacienti le conditiona intern�rile fictive de participarea la studii clinice. Scopul acestui demers era obtinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, �ntruc�t retributia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica �n functie de num�rul de pacienti �nrolati. (...) A reiesit faptul c� medicul psihiatru, utiliz�nd ascendentul moral si profesional de care beneficiaz� �n relatia cu medicii rezidenti ai Sectiei de Psihiatrie, c�rora le este �ndrum�tor de rezidentiat, �i determina si �i constr�ngea s� s�v�rseasc� astfel de ilegalit�ti. Studiile clinice erau efectuate f�r� consimt�m�ntul informat al subiectilor, fiind consemnate �n documentele �ntocmite aspecte necorespunz�toare adev�rului referitoare la diagnostic, starea de s�n�tate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia. Pentru obtinerea semn�turii pe declaratia privind consimt�m�ntul particip�rii la studiu, medicul psihiatru actiona �n dou� modalit�ti: fie prezint� documentul pacientilor sau apartin�torilor acestuia (�n situatia pacientilor f�r� discern�m�nt) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contraf�cea sau dispunea unor medici rezidenti s� contrafac� semn�tura. Pentru a asigura num�rul de pacienti prev�zut �n protocoale, medicul psihiatru includea �n studii si pacienti care nu sufer� de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental. (...) Pe parcursul derul�rii studiilor, medicul consemna �n foile de observatii si �n celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea dup� cum urmeaz�: administrarea medicamentelor experimentale chiar �n situatia �n care pacientul nu se mai prezenta la vizite si nu intra �n posesia acestora; efectuarea de teste si prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar si �n situatia neprezent�rii regulate a pacientilor la vizite sau a deterior�rii grave a
st�rii de s�n�tate a subiectilor ca urmare a administr�rii
medicamentatiei din studiu. �n astfel de situatii, rezultatele testelor
erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la
pacienti anterior �nceperii studiului si depozitate �n aparate frigorifice,
fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Sectiei de Psihiatrie.
Totodat�, acesta nu consemna �n foile de observatii administrarea
unei medicamentatii suplimentare neadmise de protocol, dar care
producea efectele pozitive vizate de studiu. �n situatia �n care pacientii nu r�spundeau la medicamentul testat pentru a fi mentinuti �n studiu, li se administrau medicamente contin�nd substante neadmise �n protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacientilor nu erau recoltate de la acestia, ci de la cadrele medicale ale sectiei. Potrivit dispozitiilor medicului psihiatru, la externare pacientilor �nrolati �n studiu li se �ntocmeau dou� seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea �n studiu, diagnosticul si tratamentul experimental administrat si altele contraf�cute care se �nm�nau pacientului si care prevedeau administrarea unui tratament clasic, f�r� a se mentiona includerea pacientului �n studiu. Prin modalit�tile descrise se urm�rea includerea �n studii a unui num�r c�t mai mare de pacienti si efectuarea chiar fictiv� a c�t mai multor vizite, scopul final fiind acela de a �ncasa sume mai mari din partea sponsorilor“. Reamintim c� anchetatorii au ajuns pe 31 mai si la Sectia Psihiatrie a Spitalului Judetean Neamt, de aici fiind ridicate �nscrisuri ce privesc trei studii clinice, unul terminat si dou� aflate �n derulare.
TEXT SEPARAT
Colegiul Medicilor ia atitudine fat� de scandalurile din s�n�tate
• chirurgul Iosif Koszeghi este �ncredintat c� exist� interese oculte de demolare a sistemului sanitar • acesta sustine c� dup� Revolutie nu a existat dorinta explicit� de reformare a sistemului • a t�r� medicii prin instante pentru c� accept� ca firmele de distribuire a medicamentelor, aparaturii sau biocidelor sustin perfectionarea profesional�, e prea mult • Ministerul S�n�t�tii ar trebui s� achite costurile de perfectionare ale medicilor n
Flora ORDEAN
Presedintele Colegiului Medicilor Neamt, Iosif Koszeghi, aflat zilele trecute la un congres international al chirurgilor, la Sinaia, a luat atitudine fat� de �nversunarea cu care se loveste �n ultima vreme �n sistemul de s�n�tate public� din Rom�nia, ca si cum cineva ar dori cu tot dinadinsul s�-l d�r�me. Pe de alt� parte, acesta crede c� se exacerbeaz� acuzatiile aduse in corpore doctorilor, din cauza coruptiei unor medici si c�, �n fapt, cauzele trebuie c�utate �n subfinantarea sistemului medical rom�nesc. A reprosa medicilor c� accept� finantarea de c�tre firmele de distribuire a medicamentelor, a materialelor sanitare sau aparaturii este o dovad� a ne�ntelegerii hibelor din sistemul sanitar. „Problemele care s�nt acum �n dezbatere public� s�nt de natur� a fi clarificate de corpul profesional al medicilor. Scandalul cu Hexi Pharma este real si noi am luat atitudine. Este o crim� c� s-au folosit substante biocide diluate. Noi n-am stiut acest lucru si am expus pacientii si pe noi �nsine la multe riscuri. Este clar c� acum cei vinovati si s�nt multi, este normal s� pl�teasc� pentru aceast� potlog�rie. Al doilea mare scandal din s�n�tate este legat de sponsorizarea perfection�rilor noastre de c�tre firmele care livreaz� medicamente, materiale sanitare ori aparatur�, prin decontarea particip�rii la aceste congrese. �n opinia noastr�, culpa nu ne apartine. Medicii �n permanent� au obligatia de a se perfectiona, ori un medic din cei 3.000 lei pe care-i primeste nu poate suporta aceste cheltuieli care presupun participarea, masa si cazarea la astfel de congrese. At�t �n tar�, dar mai ales �n str�in�tate costurile de acest fel s�nt extrem de ridicate. Obligatia de a achita aceste costuri apartine angajatorului, respectiv Ministerului S�n�t�tii, prin unit�tile spitalicesti la care s�nt angajati doctorii“, a precizat medicul Iosif Koszeghi. Un medic nu-si poate asigura din salariul s�u participarea la �ntruniri stiintifice, esentiale �n perfectionarea oric�rui om �n halat alb, lucru pe care ar trebui s�-l fac� angajatorul, respectiv bugetul de s�n�tate al fiec�rei unit�ti spitalicesti. Anual, un medic, pentru a obtine dreptul de liber� practic�, este obligat s� aib� mimin 40 de ore de educatie sanitar�, care se obtin din participarea la c�teva astfel de reuniuni stiintifice. Prost pl�titi, exploatati la s�nge, medicii care au acceptat s� r�m�n� �n tar� si s� mai practice aici meseria s�nt pusi la zidul infamiei find, t�r�ti, mai nou, prin instantele de judecat� pentru vinov�tia unui sistem nereformat si nefinantat. Exist� interese evidente de distrugere total� a sistemului de s�n�tate din Rom�nia si c� tot ceea ce se �nt�mpl� de ceva vreme face parte dintr-un asemenea plan ocult. Subiectul referitor la analiza ultimelor scandaluri din s�n�tate a f�cut si el obiectul dezbaterii la aceast� ultim� �nt�lnire a chirurgilor de la Sinaia. Oamenii �n halate albe cred c� va trebui ca Guvernul s� sesizeze pericolul real al subfinant�rii sistemului de s�n�tate, care a condus, implicit la nerezolvarea marilor sale probleme. Si de aici p�n� la coruptie nu mai e dec�t un pas, care, din p�cate, a fost f�cut de unii pusi pe c�p�tuire.
|