Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2016
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 28 Iulie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Pacientii cobai, detalii socante

• a fost efectuat� prima retinere si arestare a unui doctor dup� cele 26 de perchezitii la cabinetele unor medici, la 31 de spitale si la 5 firme • anchetatorii sustin c� s-au derulat studii clinice ilegal, pentru omologarea �n tar� a unor medicamente • de la Sectia de Psihiatrie a Spitalului Judetean Neamt au fost ridicate �nscrisuri ce privesc trei studii clinice n

Perchezitiile efectuate �n ultima zi a lunii mai �n spitale din tar�, incusiv �n Neamt, cabinete medicale si firme au dus si la prima retinere �n acest caz. Nu este vorba despre vreun doctor nemtean, ci de Delia Podea, sefa Sectiei Psihiatrie a Spitalului Clinic Judetean de Urgent� Arad si profesor la Universitatea de Vest „Vasile Goldis“. Aceasta a fost adus� �n Capital� si arestat� la Tribunalul Bucuresti. Ancheta Parchetului de pe l�ng� �nalta Curte de Casatie si Justitie ar viza peste 50 de medici din tar� (descinderi s-au efectuat la 26 de cabinete din Bucuresti, Arad, Cluj, Constanta si Dolj, la sediile a cinci firme si s-au ridicat �nscrisuri si probe de la 31 de spitale din judetele Arges, Botosani, Buz�u, Brasov, Cluj, Constanta, D�mbovita, Dolj, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Suceava, Sibiu, Timis si Vrancea). Doctorii s�nt acuzati de luare de mit�, abuz �n serviciu, fals intelectual si fals material �n �nscrisuri oficiale. Medicii inclusi �n derularea de studii clinice ar fi falsificat �ntreaga documentatie de evaluare a pacientilor - subiecti, fie prin falsificarea consimt�m�ntului de participare la studiu acordat de c�tre pacient sau de c�tre apartin�torii acestuia, fie prin consemnarea �n fisele de evaluare sau foile de observatii a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de s�n�tate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia. Date de anchet� mai arat� c� ar fi inclus �n studiu persoane care nu sufereau de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental, sau nu ar fi administrat medicamentul pacientului, �n realitate. Ulterior, medicii ar fi prezentat c�tre sponsorul care comanda studiul, respectiv societ�tile perchezitionate, documentele necesare aviz�rii si aprob�rii punerii pe piat� a respectivelor medicamente ce au f�cut obiectul studiului clinic. Concret, au folosit pacienti pe post de cobai prin administrarea de medicamente neomologate cu sau f�r� acordul lor. Ce s-a petrecut prin spitalele vizate de anchetatori �nc� nu a fost f�cut public, dar �ntr-un comunicat al Parchetului de pe l�ng� �nalta Curte este explicat pe larg cum „lucra“ medicul din Arad. Iar detaliile s�nt socante.

„Rezultatele testelor erau consemnate fictiv“

„Din cercet�rile efectuate a reiesit c� un medic psihiatru de la un spital din Arad (...), a solicitat si a primit sume de bani de la persoane interesate s� figureze cu intern�ri �n cadrul Sectiei de Psihiatrie, �n vederea �ntocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boal�. �n realitate persoanele �n cauz� nu sufer� de afectiuni psihice, �ns� �n schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta �i �nregistra �n evidentele medicale, figur�nd fictiv at�t cu internare c�t si cu tratament de specialitate. Mai mult, unora dintre pacienti le conditiona intern�rile fictive de participarea la studii clinice. Scopul acestui demers era obtinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, �ntruc�t retributia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica �n functie de num�rul de pacienti �nrolati. (...) A reiesit faptul c� medicul psihiatru, utiliz�nd ascendentul moral si profesional de care beneficiaz� �n relatia cu medicii rezidenti ai Sectiei de Psihiatrie, c�rora le este �ndrum�tor de rezidentiat, �i determina si �i constr�ngea s� s�v�rseasc� astfel de ilegalit�ti. Studiile clinice erau efectuate f�r� consimt�m�ntul informat al subiectilor, fiind consemnate �n documentele �ntocmite aspecte necorespunz�toare adev�rului referitoare la diagnostic, starea de s�n�tate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia. Pentru obtinerea semn�turii pe declaratia privind consimt�m�ntul particip�rii la studiu, medicul psihiatru actiona �n dou� modalit�ti: fie prezint� documentul pacientilor sau apartin�torilor acestuia (�n situatia pacientilor f�r� discern�m�nt) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contraf�cea sau dispunea unor medici rezidenti s� contrafac� semn�tura. Pentru a asigura num�rul de pacienti prev�zut �n protocoale, medicul psihiatru includea �n studii si pacienti care nu sufer� de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental. (...) Pe parcursul derul�rii studiilor, medicul consemna �n foile de observatii si �n celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea dup� cum urmeaz�: administrarea medicamentelor experimentale chiar �n situatia �n care pacientul nu se mai prezenta la vizite si nu intra �n posesia acestora; efectuarea de teste si prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar si �n situatia neprezent�rii regulate a pacientilor la vizite sau a deterior�rii grave a
st�rii de s�n�tate a subiectilor ca urmare a administr�rii
medicamentatiei din studiu. �n astfel de situatii, rezultatele testelor
erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la
pacienti anterior �nceperii studiului si depozitate �n aparate frigorifice,
fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Sectiei de Psihiatrie.
Totodat�, acesta nu consemna �n foile de observatii administrarea
unei medicamentatii suplimentare neadmise de protocol, dar care
producea efectele pozitive vizate de studiu. �n situatia �n care pacientii nu r�spundeau la medicamentul testat pentru a fi mentinuti �n studiu, li se administrau medicamente contin�nd substante neadmise �n protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacientilor nu erau recoltate de la acestia, ci de la cadrele medicale ale sectiei. Potrivit dispozitiilor medicului psihiatru, la externare pacientilor �nrolati �n studiu li se �ntocmeau dou� seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea �n studiu, diagnosticul si tratamentul experimental administrat si altele contraf�cute care se �nm�nau pacientului si care prevedeau administrarea unui tratament clasic, f�r� a se mentiona includerea pacientului �n studiu. Prin modalit�tile descrise se urm�rea includerea �n studii a unui num�r c�t mai mare de pacienti si efectuarea chiar fictiv� a c�t mai multor vizite, scopul final fiind acela de a �ncasa sume mai mari din partea sponsorilor“. Reamintim c� anchetatorii au ajuns pe 31 mai si la Sectia Psihiatrie a Spitalului Judetean Neamt, de aici fiind ridicate �nscrisuri ce privesc trei studii clinice, unul terminat si dou� aflate �n derulare.

TEXT SEPARAT

Colegiul Medicilor ia atitudine fat� de scandalurile din s�n�tate

• chirurgul Iosif Koszeghi este �ncredintat c� exist� interese oculte de demolare a sistemului sanitar • acesta sustine c� dup� Revolutie nu a existat dorinta explicit� de reformare a sistemului • a t�r� medicii prin instante pentru c� accept� ca firmele de distribuire a medicamentelor, aparaturii sau biocidelor sustin perfectionarea profesional�, e prea mult • Ministerul S�n�t�tii ar trebui s� achite costurile de perfectionare ale medicilor n

Flora ORDEAN

Presedintele Colegiului Medicilor Neamt, Iosif Koszeghi, aflat zilele trecute la un congres international al chirurgilor, la Sinaia, a luat atitudine fat� de �nversunarea cu care se loveste �n ultima vreme �n sistemul de s�n�tate public� din Rom�nia, ca si cum cineva ar dori cu tot dinadinsul s�-l d�r�me. Pe de alt� parte, acesta crede c� se exacerbeaz� acuzatiile aduse in corpore doctorilor, din cauza coruptiei unor medici si c�, �n fapt, cauzele trebuie c�utate �n subfinantarea sistemului medical rom�nesc. A reprosa medicilor c� accept� finantarea de c�tre firmele de distribuire a medicamentelor, a materialelor sanitare sau aparaturii este o dovad� a ne�ntelegerii hibelor din sistemul sanitar. „Problemele care s�nt acum �n dezbatere public� s�nt de natur� a fi clarificate de corpul profesional al medicilor. Scandalul cu Hexi Pharma este real si noi am luat atitudine. Este o crim� c� s-au folosit substante biocide diluate. Noi n-am stiut acest lucru si am expus pacientii si pe noi �nsine la multe riscuri. Este clar c� acum cei vinovati si s�nt multi, este normal s� pl�teasc� pentru aceast� potlog�rie. Al doilea mare scandal din s�n�tate este legat de sponsorizarea perfection�rilor noastre de c�tre firmele care livreaz� medicamente, materiale sanitare ori aparatur�, prin decontarea particip�rii la aceste congrese. �n opinia noastr�, culpa nu ne apartine. Medicii �n permanent� au obligatia de a se perfectiona, ori un medic din cei 3.000 lei pe care-i primeste nu poate suporta aceste cheltuieli care presupun participarea, masa si cazarea la astfel de congrese. At�t �n tar�, dar mai ales �n str�in�tate costurile de acest fel s�nt extrem de ridicate. Obligatia de a achita aceste costuri apartine angajatorului, respectiv Ministerului S�n�t�tii, prin unit�tile spitalicesti la care s�nt angajati doctorii“, a precizat medicul Iosif Koszeghi. Un medic nu-si poate asigura din salariul s�u participarea la �ntruniri stiintifice, esentiale �n perfectionarea oric�rui om �n halat alb, lucru pe care ar trebui s�-l fac� angajatorul, respectiv bugetul de s�n�tate al fiec�rei unit�ti spitalicesti. Anual, un medic, pentru a obtine dreptul de liber� practic�, este obligat s� aib� mimin 40 de ore de educatie sanitar�, care se obtin din participarea la c�teva astfel de reuniuni stiintifice. Prost pl�titi, exploatati la s�nge, medicii care au acceptat s� r�m�n� �n tar� si s� mai practice aici meseria s�nt pusi la zidul infamiei find, t�r�ti, mai nou, prin instantele de judecat� pentru vinov�tia unui sistem nereformat si nefinantat. Exist� interese evidente de distrugere total� a sistemului de s�n�tate din Rom�nia si c� tot ceea ce se �nt�mpl� de ceva vreme face parte dintr-un asemenea plan ocult. Subiectul referitor la analiza ultimelor scandaluri din s�n�tate a f�cut si el obiectul dezbaterii la aceast� ultim� �nt�lnire a chirurgilor de la Sinaia. Oamenii �n halate albe cred c� va trebui ca Guvernul s� sesizeze pericolul real al subfinant�rii sistemului de s�n�tate, care a condus, implicit la nerezolvarea marilor sale probleme. Si de aici p�n� la coruptie nu mai e dec�t un pas, care, din p�cate, a fost f�cut de unii pusi pe c�p�tuire.

Articol afisat de 2050 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(G. MUNTEANU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective