Onoarea �n instant� vor liberalii s�-si „repereze“
Liberalii nemteni au contestat �n instant� �nc�lcarea secretului
votului de la alegerea presedintelui CJ Neamt. Purt�torul de cuv�nt
al PNL, Monica Anton, a anuntat c� a depus la Tribunalul Neamt, la
sectia contencios - administrativ, o contestatie prin care reclam�
modul �n care a fost ales presedintele si vicepresedintii Consiliului
Judetean Neamt. „Asa cum am anuntat �n urm� cu dou� s�pt�m�ni,
PNL Neamt a depus o contestatie si �n baza articolului 14, din
Legea 554/2004 am solicitat suspendarea efectelor hot�r�rilor
Consiliului Judetean, respectiv 138/139, prin care au fost alesi
presedintele si vicepresedintii. Prin aceste actiuni, declar�m �nc� o
dat� c� legea a fost �nc�lcat� �n momentul �n care consilierii PSD,
ALDE si PMP au iesit cu buletinele de vot deschise si le-au
�mp�turit �n fata liderilor partidelor, pentru a dovedi c� au votat asa
cum li s-a cerut. Credem c� nemtenii au dreptul ca acei care decid
soarta judetului s� fie onesti si corecti, nu persoane care au �nc�lcat
legea pentru interesul propriu“, a declarat Monica Anton. Dincolo de
demersul liberalilor, dincolo de ceea ce va decide instanta, c�teva
preciz�ri se impun pornind de la ceea ce s-a �nt�mplat la votul
pentru sefii CJ Neamt, o situatie destul de des �nt�lnit� �n politica
mioritic� de dup� '89, cu voturi „la vedere“. Principial, normal ar fi ca
majorit�tile sau minorit�tile s� fie decise de votul cet�tenilor, nu de
manevre de culise traduse prin aliante uneori „nenaturale“ pornite
de la �ntelegeri �n care doar �mp�rtirea ciolanului are important�.
Doctrine, interesul cet�teanului s�nt criterii inexistente �n cazul
ajungerii la unele �ntelegeri �ntre diverse g�sti politice, c� partide nu
se prea dovedesc a fi. Aceasta ar �nsemna disparitia acelor „partide
balama“, care, cu voturi uneori c�te like-uri adun� o duduie
despuiat� pe facebook, ajung s� participe la conducerea unui oras,
judet, sau chiar a t�rii. Ceea ce nu o s� vedem prea des �n
Rom�nia, c� nu vedem nici �n alte t�ri mai avansate din punct de
vedere al exercitiului electoral. Revenind la votul �n sine, el ar trebui
s� fie secret, ca protectie pentru cel care voteaz�. Dac� votantul
decide s� desecretizeze votul, ar trebui s� fie alegerea lui. F�r� a
intra �ns� �ntr-o dezbatere cu substrat juridic, r�m�ne doar s�
remarc�m c� aceast� practic�, de a ar�ta votul sefului, e o maxim�
�njur�tur� la adresa onor alesilor judeteni. Care s�nt tratati de proprii
sefi ca prezumtivi tr�d�tori. Si m� g�ndesc c� tocmai acei sefi care i-
au pus pe liste la alegeri stiu cel mai bine c�te parale fac. Dac� ei �i
„pretuiesc“ ca posibili tr�d�tori, m� g�ndesc c� nemtenii nu ar putea
dec�t s� fie de acord.
|