Judec�tor pietrean �n „lupta“ pentru CSM
• judec�torul Gabriela Baltag �si doreste un loc �n noul Consiliu Superior al Magistraturii • conditia: reformarea institutiei pe care o critic� dur �n proiectul de candidatur� • Judec�toarea nemtean� Gabriela Baltag, presedintele Asociatiei Magistratilor din Rom�nia, �si doreste s� intre �n b�t�lia pentru un loc �n Consiliul Superior al Magistraturii. Cunoscut ca un critic dur al derapajelor din activitatea institutiilor ce tin de sistemul de justitie din Rom�nia, judec�torul pietrean a propus un proiect de candidatur� �n aceeasi tonalitate: pune la zid extrem de r�spicat lacunele din activitatea actualului CSM si propune solutii de reformare a actului de justitie. Printre minusurile reclamate �n activitatea Consiliului se num�r� si neadoptarea unei atitudini ferme pentru respectarea prezumtiei de nevinov�tie, fapt care duce cel putin la �ntrebarea dac� se poate continua cu CSM �n actuala formul�, departe de a fi una de succes. „�n toti acesti sase ani, Consiliul Superior al Magistraturii a permis ca imaginea/credibilitatea �nf�ptuirii actului de justitie s� fie grav afectat� �ntruc�t popularizarea unor dosare, �n spatiul public, s-a realizat cu informatii transmise pe «surse» sau prin intermediul unor comunicate, de multe ori cu pretentii de adev�rate hot�r�ri, venite numai din zona parchetelor, �n special a unui parchet specializat. Aceast� situatie nu a fost gestionat� �n niciun mod de actualul Consiliu care a acceptat ca prezumtia de nevinov�tie a cet�tenilor, component� important� a independentei justitiei, s� fie alterat� �ntruc�t nu a avut nicio atitudine public�, nici chiar dup� data de 20 ianuarie 2016 c�nd Parlamentul European si Consiliul UE au adoptat Directiva pentru consolidarea anumitor aspecte privind prezumtia de nevinov�tie si dreptul persoanei de a fi prezent� �n fata instantei �n timpul procedurilor penale. (...) Este timpul s� ne g�ndim �n ce m�sur� Consiliul Superior al Magistraturii mai poate continua si �n viitor �n aceeasi formul� care nu s-a dovedit deloc a fi un succes“, se arat� �n proiectul judec�toarei Gabriela Baltag. Reforma propus� este una de substant�, f�c�nd vorbire de durata mandatului de membru CSM, dar si de modalitatea de revocare a acestora prin vot. Una extrem de necesar� dac� ne amintim cu c�t� �nd�r�tnicie s-au ag�tat de scaunele de membrii ai Consiliului unii magistrati contestati chiar de cei c�rora trebuiau s� le reprezinte interesele. „Apreciez c� durata mandatului membrilor CSM este prea mare, motiv pentru care poate fi luat� �n discutie, desigur tot �n cadrul unui proiect de revizuire a Constitutiei, reducerea duratei la cel mult patru ani. Aceast� perioad� este �n m�sur� s� r�spund� tuturor nevoilor si reprezint� un interval optim �n care activitatea membrilor Consiliului poate fi eficient�. De asemenea este necesar ca, pornind de la modalitatea �n care s�nt alesi membrii CSM, �n cadrul unor adun�ri generale, s� existe tot astfel asigurat si un mecanism de revocare a acestora, �ntr-o modalitate asem�n�toare, prin vot, �n conditiile legii, f�r� a imagina nicio diferent� �ntre cele dou� proceduri“, se mai arat� �n proiectul judec�toarei Baltag.
„C�pusele“ sistemului judiciar
Magistratul vorbeste foarte deschis si despre „c�pusele“ sistemului judiciar, dar si despre prevederea aberant� care permite ca judec�torii s� fie si masoni. Dar nu presedinti ai unor comitete de p�rinti. Mai nou, unii i-ar dori si avertizori de integritate, ba chiar si semnatari ai unor „angajamente“ cu serviciile secrete. De ce? Explicatia „suav�“: pentru a avea acces la unele probe „secrete (!?)“ din dosare. „S-a ajuns ast�zi ca sistemul judiciar s� fie «c�pusat» de persoane asimilate care beneficiaz� de un statut mai bun chiar dec�t cel al judec�torilor la care se raporteaz�. Astfel, persoanele «asimilate» s�nt beneficiare ale pensiei de serviciu desi responsabilitatea acestora nu are nicio leg�tur� cu responsabilit�tile judec�torilor, cei dint�i desf�sur�nd, �n realitate, o munc� similar� unor functionari publici. Mai mult dec�t at�t, asimilatii s�nt beneficiarii unei salariz�ri care �ncepe de la un nivel �nalt, pe care nu toti judec�torii au cum s�-l ating� �n �ntreaga carier�, printr-o raportare la functiile de conducere de la curtile de apel, merg�nd mai departe la salarizarea existent� �n marile parchete, dar si la cea de la instanta suprem�. Poate un judec�tor care face parte dintr-un ordin masonic, la r�ndul lui tinut de un jur�m�nt imperativ, nesubordonat Constitutiei si nici legilor t�rii, s� apere drepturile si libert�tile fundamentale ale persoanelor si s�-si �ndeplineasc� atributiile cu onoare, constiint� si f�r� p�rtinire? R�spunsul halucinant l-am primit pe data de 20 august 2013 c�nd Plenul actualului Consiliu Superior al Magistraturii a decis adoptarea unei «hot�r�ri de principiu» prin intermediul c�reia s-a stabilit posibilitatea judec�torilor si procurorilor de a avea calitatea de membri �n asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale, inclusiv cele masonice dac� acestea s�nt �nregistrate legal“, mai spune Gabriela Baltag �n proiectul amintit.
H�rtuirea judec�torilor care nu r�spund la comenzi
Nu �n ultimul r�nd, judec�toarea din Piatra Neamt, arat� cu degetul c�tre practici de h�rtuire si intimidare a magistratilor care nu tac si nu r�spund la comenzi. „Metoda discretionar� a «autosesiz�rii» pornind de la diferite pretexte, av�nd ca finalitate, nu o singur� dat�, h�rtuirea unor magistrati incomozi, �n special a judec�torilor, uneori pentru solutiile pe care acestia si le asum�, confirmate de lege si, eventual, atunci c�nd este cazul, si de o instant� de control judiciar, reprezint� un comportament abuziv, o imixtiune evident� �n actul de justitie, situatie care este �n m�sur� s� conduc�, �n final, la o afectare a independentei judec�torilor. Resping categoric maniera de lucru adoptat� de Inspectia Judiciar� care a pornit, �n ultimul timp, o adev�rat� v�n�toare �mpotriva judec�torilor, cenzur�nd actul de judecat� �nf�ptuit de acestia prin mecanisme pe care nicio prevedere legal� nu le �ng�duie, gener�nd astfel presiune �n �nf�ptuirea lui, �n anumite situatii. Activitatea desf�surat� la nivel de asociatie m-a determinat s� descop�r, mai ales �n ultimii ani, un comportament de suprainstant� al IJ, cu sustineri aberante care m-au cutremurat, cercet�nd printre argumentele opuse colegilor care au formulat solicit�ri de sprijin, unele ce reprezentau adev�rate esafoade ridicate evident cu scopul «executiei», cu o dep�sire a limitelor unei cercet�ri rezonabile, lipsite de p�rtinire. Toate aceste aspecte ar trebui s� determine �ngrijorare �n evolutia unei institutii care se recomand� a fi una de sine st�t�toare dar mai ales care se pretinde a fi independent�“, sustine Gabriela Baltag. Acestea s�nt doar c�teva dintre problemele invocate de magistratul pietrean, fiecare beneficiind �n proiectul de candidatur� si de solutii pentru rezolvarea lor. Rezult� un adev�rat „rechizitoriu“ la adresa actualului CSM, dar si o schit� real� de reform�, fapt care va st�rni multe patimi si probabil va face s� apar� si foarte multe piedici �n calea judec�toarei Baltag �n demersul de a deveni membru al institutiei mentionate. Sigur c� pe m�sura acestei �ncerc�ri de a o reduce la t�cere, ar trebui s� existe un sprijin masiv, inclusiv prin vot, din partea colegilor magistrati de bun� credint�. Care s�nt majoritari �n sistem si care ar trebui s�-si impun� vointa �ntr-un sistem democratic. R�m�ne de v�zut dac� sistemul judiciar trece de acest test al democratiei si independentei. Greu de f�cut un prognostic, dar tare mi-e team� c� nu va trece, iar Gabriela Baltag se va trezi din nou chemat� s� dea explicatii �n fata Inspectiei Judiciare, preg�tindu-i-se un esafod precum cel despre care face vorbire �n proiect.
|