Turismul cultural la muntele Ceahl�u, potential imens dar...
• zona Neamtului detine un patrimoniu cultural de invidiat, o spiritualitate unic� �n spatiul rom�nesc, datorat� �n special muntelui Ceahl�u • din p�cate, at�t edificiile istorice, c�t mai ales cele religioase, s�nt foarte slab puse �n valoare • infrastuctura rutier� la p�m�nt este unul din factorii care „alung�“ turistii • nici �ntreprinz�torii privati nu prea �nteleg rostul promov�rii altor destinatii turistice extrem de interesante dec�t cele foarte cunoscute • Rom�nia ar putea fi o destinatie important� pe harta turismului
cultural mondial, beneficiind de un patrimoniu cultural bogat si valoros.
Carentele �n domeniul infrastructurii, mai ales �n transporturi, de asemenea o calitate discutabil� a serviciilor turistice si, nu �n ultimul r�nd, lipsa unor campanii publicitare mai agresive si mai bine conturate si centrate s�nt c�teva din cauzele care aseaz� Rom�nia �ntr-o pozitie periferic� ca destinatie turistic� �n Europa. Desi beneficiaz� de un bogat potential al turismului cultural, resurse turistice antropice de mare valoare, tare are totusi cu o serie de dificult�ti care �mpiedic� dezvoltarea turismului cultural. Evidentiem dintre acestea num�rul redus al centrelor de informare si promovare turistic�, zone turistice importante nu dispun de servicii turistice pertinente, turismul cultural nu beneficiaz� de fonduri importante, promovarea turistic� se concentreaz� �n continuare spre obiectivele si regiunile turistice deja foarte cunoscute, astfel fiind ocolite regiuni turistice valoroase.
Regiunea noastr� se confrunt� cu aceleasi probleme ca Rom�nia
luat� �n ansamblu. Detine un patrimoniu cultural bogat, o spiritualitate
unic� �n spatiul rom�nesc, datorat� �n special muntelui Ceahl�u, cu
aura sa de sacralitate, de mit, de legend�. Resursele turistice antropice sunt deosebite, numeroase si valoroase, at�t edificiile
istorice, c�t mai ales cele religioase, at�t patrimoniu material, c�t si cel
imaterial. Situat� �ntr-o zon� eminamente montan� si rural�, nu
beneficiaz� de o infrastructur� a transporturilor viabil�, c�ile de acces,
�nconjurate de o arhitectur� peisagistic� superb�, sunt proaste, slab
�ntretinute, de multe ori turistul se av�nt� �ntr-o adev�rat� aventur�
automobilistic� pentru a ajunge la poale de Ceahl�u. De asemenea,
promovarea regiunii se concentreaz� obsesiv doar pe Parcul National
Ceahl�u si frumusetile sale naturale, st�ncile, abrupturile si
pr�p�stiile, florile si animalele s�lbatice. Promovarea se face, �n
majoritate, de c�tre autorit�tile judetene sau locale si mai putin de
�ntreprinz�torii particulari, care �nteleg mai greu necesitatea unor
astfel de actiuni. Sunt neglijate edificiile culturaleale regiunii, doar
M�n�stirea Dur�u si m�n�stirea de pe muntele Ceahl�u fiind �n
atentia mai larg� a turistilor si, de obicei, �n cadrul unui circuit de o zi,
care include o ascensiune p�n� la cabana Dochia, pe v�rful Toaca, si
o cobor�re pe la Cascada Duruitoare. Rareori turistul obisnuit ajunge
la schitul din Poiana Maicilor, �n mijlocul unui peisaj superb, dar unde
se poate ajunge cu masni de teren, sau le Schitul Cerebuc, unde
trebuie traversat drumul asa-numit „axial“, prost �ntretinut, un „asfalt“
plin de „cratere“. �n aceeasi situatie se afl� si bisericuta de la P�r�ul
Mare, a fostului Schit Schitisorul, dar si bisericile t�r�nesti ale zonei,
bijuterii ale arhitecturii traditionale a lemnului, �n acelasi timp
monumente istorice, pe care le-am prezentat �n studiul nostru:
Grinties, Farcasa, Bicazu Ardelean etc. Remarc�m si activitatea
deficitar� a preotilor regiunii �n promovarea l�casurilor de cult aflate
sub autoritatea lor duhovniceasc� si administrativ� si chiar disputele
cu autorit�tile laice. Palatul Cnejilor, vechea curte boiereasc� a Cantacuzinilor de la fosta M�n�stire Pionul, se afl� �n ruine, autorit�tile locale si judetene nereusind s� se coordoneze spre a realiza un proiect de reconstruire. Valoarea sa arhitectonic� si istoric� pus� �n valoare prin niste campanii bine structurate ar atrage numerosi turisti, dat� fiind si aura de mister si legend� care a inspirat pe Eminescu, Dumas sau C. Matas�. Una dintre carentele turismului �n regiune este faptul c� se ofer� doar circuite de o zi sau de „week-end“, concentrate spre Parcul National Ceahl�u si spre cele dou� m�n�stiri amintite mai sus. Pensiunile si agentii turistici ai zonei nu ofer� pachete turistice pe mai multe zile, itinerarii spirituale �n imediata apropiere sau spre m�n�stirile si schiturile din jurul orasului T�rgu-Neamt. Sunt necesare lucr�ri care s� ofere turistului cultural informatii, rute, care s�-l fac� s� z�boveasc� �n regiune, s� descopere din cultura regiunii, s� cunoasc� oamenii, obiceiurile si traditiile lor care �n aceast� zon� montan� mai p�streaz� din caracterele sale patriarhale si ancestrale. Remarc�m eforturile de popularizare a festivalului prilejuit de s�rb�toarea si hramul muntelui la �nceput de august, care cap�t� tot mai mare consistent� de la an la an si unde, pe l�ng� spectacolele folclorice si traditionalul pelerinaj pe v�rful muntelui la 6 august - Schimbarea la Fat�, se organizeaz� un simpozion international dedicat turismului la muntele Ceahl�u, cu reprezentanti de valoare de la diverse institutii stiintifice din tar� si str�in�tate. Dezvoltarea turismului cultural ar putea avea efecte majore si din punct de vedere economic. Astfel, �n zonele rurale punerea �n valoare a patrimoniului poate deveni axa privilegiat� a dezvolt�rii si axa strategic� de revitalizare. �n termeni de actiuni economice repunerea �n valoare prin includerea �n circuitul turistic a unui sat duce la valorizarea produselor traditionale, crearea comertului si activit�tilor traditionale si comerciale. Turismul cultural contribuie la cresterea cifrei de afaceri a unui teritoriu si d� astfel un sens economic
subventiilor culturale. Efectele s�nt nu numai materiale, dar si simbolice, prin repunerea �n valoare a patrimoniului istoric, cultural,
religios. Aceast� actiune este mai puternic� dec�t simpla tematic� de
salvare a zonelor rurale. Mai mult dec�t at�t, valorizarea patrimoniului
asigur� stabilitate social�, genereaz� o imagine a identit�tii proprii a
locuitorilor dintr-o zon�, creste prestigiul si m�ndria civic�. Oare s� fie
at�t de greu si pentru noi, nemtenii, si pentru noi tr�itorii de la poalele
Ceahl�ului?!
|