La capacitate, un 10 si opt de 1

• acestea sďż˝nt extremele evaluďż˝rii nationale din acest an, din judetul
Neamt • 55 de elevi nu s-au prezentat la sustinerea niciuneia dintre
probele de examen • a fost o singurďż˝ medie de 10, Miruna Mihaela Ignat, de la Colegiul Roman Vodďż˝, a obtinut singura medie de 10 din judet • candidati cu note ďż˝ntre 1 si 5 sďż˝nt 1.356 elevi; ďż˝ntre 5 si 6 - 626; ďż˝ntre 6 si 7 - 584; ďż˝ntre 7 si 8 - 638 elevi; ďż˝ntre 8 si 9 - 695 elevi iar ďż˝ntre 9 si 10 - 403 •

Judetul Neamt se mentine si �n acest an pe la mijlocul topului national privind rezultatele la evaluare, dar av�nd �n vedere dificultatea subiectelor �n comparatie cu cele primite de c�tre candidati �n vara trecut�, rezultatele sunt mai slabe, dar justifcate, sustin specialittii. Asa c�, �nainte de publicarea rezultatelor finale ale evalu�rii nationale, cele de dup� solutionarea contestatiilor, �n judetul Neamt era un singur elev, de la Colegiul National Roman Vod� care a trecut de examen cu ambele teze de 10, �n vreme ce alti opt elevi au dat foile goale, obtin�nd nota 1. Rata de promovabilitate a fost de 69,5%, uimitor de bine �n comparatie cu procentul atins de c�tre aceiasi candidati la simularea evalu�rii, c�nd promovabilitatea �n Neamt a fost de aproape 41%. S-au �nscris pentru evaluare 4.372 de absolventi de gimnaziu, din toate cele 163 de unit�ti de �nv�t�m�nt din judet, si 55 dintre ei au lipsit la ambele teste, iar unii s-au r�zg�ndit pe parcursul derul�rii lor, pentru c� la matematic� nu au mai ajuns �nc� altii 14, lipsind �n total 69. Nu a fost nici o tentativ� de fraud�.

Statistici nemtene

Conform rezultatelor, ďż˝n Neamt, unul din cinci elevi a luat sub 5 la romďż˝nďż˝ - 886 s-au gďż˝sit pe listďż˝ cu note mai mici decďż˝t nivelul promovabilitďż˝tii. Alti 14 au demonstrat cďż˝ au temeinice cunostinte de romďż˝nďż˝, obtinďż˝nd note de 10. La matematicďż˝, unde subiectele au fost mai dificile, situatia a fost mai greu de acceptat, pentru cďż˝ 40% dintre elevi, adicďż˝ 1.712 au luat note sub 5, iar 63 au fďż˝cut teze perfecte. Statistic vorbind, dupďż˝ anuntarea rezultatelor initiale, candidati cu note ďż˝ntre 1 si 5 sďż˝nt 1.356 elevi; ďż˝ntre 5 si 6 sďż˝nt 626 elevi; ďż˝ntre 6 si 7 sďż˝nt 584 elevi; ďż˝ntre 7 si 8 au obtinut 638 elevi; ďż˝ntre 8 si 9 sďż˝nt 695 elevi; ďż˝ntre 9 si 10 sďż˝nt 403 elevi, iar cea mai frumoasďż˝ figurďż˝ a fďż˝cut-o eleva Miruna Mihaela Ignat, de la Colegiul Roman Vodďż˝, care a obtinut 10 la ambele teze. Dacďż˝ unii copii au iesit cu fruntea sus din acest prim examen national al vietii, altii, opt la numďż˝r, au demonstrat cďż˝ nu au stiut nimic, primind „traditionalul“ 1, din oficiu. Altii patru au fďż˝cut la romďż˝nďż˝ teze de 1,1, adicďż˝ au mai adďż˝ugat ceva ďż˝n afarďż˝ de propriul nume. Un elev a „crescut“ performanta scolarďż˝ la 1,12 la romďż˝nďż˝, iar altul, tot cu 1 curat la matematicďż˝, a obtinut 1,15 la prima probďż˝.

Prin rural e jale

Trist este c� toti acesti copii provin de la scoli rurale, o singur� exceptie din toat� lista rusinoas� fiind din Piatra Neamt, cu 1 la matematic� si 1,60 la rom�n�. Ca o concluzie fat� de aceast� situatie se poate spune c� la tar�, studiul las� �ntr-o mare m�suri de dorit, chiar dac� �n fruntea listei cu rezultatele la evaluarea national� exist� foarte multi copii exceptionali de la sate si unii dintre ei ajung slipiri ale liceeleor nemtene si tefi de promotie. R�m�ne �ns� valabil semnalul de alarm� c� �n mediul rural, educatia este inferioar� celei de la oras, situatie provocat� at�t de interesul sc�zut al unor elevi, c�t si al unor cadre didactice fat� de performanta scolar�. Un alt motiv al lipsei succesului �n mediul educational este lipsa cadrelor didactice specializate, care s� se reg�seasc� �n toate unit�tile de �nv�t�m�nt, pentru a le da o sans� egal� tuturor copiilor. M�ine, 5 iulie, elevii care vineri seara au depus contestatii dup� aflarea notelor initiale, vor afla dac� vor avea medii diferite, pentru c� se vor afita rezultatele finale ale evalu�rii din acest an. La nivel national, situatia statistic� general� relev� c� 111.510 candidati (75%), au obtinut medii peste 5, �n vreme ce 37.137 (25%) de candidati au obtinut medii sub 5. Asta tine judetul Neamt sub media pe tar�. La fel st�m �n cazul notelor de 10, pe tar� fiind 241 de candidati care au obtinut media general� 10 (cei mai multi �n judetul Iasi - 23), noi av�nd o singur� astfel de situatie. Distributia pe judete a mediilor peste 5 �n partea sa superioar� arat� astfel: Br�ila (89,2%), Cluj (88,9%), Bucuresti (87,2%), Prahova (85,9%) si Galati (81,9%). Rate sc�zute de medii peste 5 se �nregistreaz� �n Giurgiu (55,1%), Teleorman (60%), Mehedinti si C�l�rasi, ambele cu 64,9%.

Ce-a fost anul trecut

Anul trecut, ďż˝n Neamt, au terminat gimnaziul 4.769 de elevi si doi dintre ei - de la Scoala 3 Piatra Neamt si Dumbrava - Timitesti, au devenit liceeni cu media 10. Eleva de 10 de la unitatea pietreanďż˝ era Ioana Maria Roca, iar cealaltďż˝ Teodora Cristina Voinia. ďż˝n ierarhia judeteanďż˝, din cei 4.769 de copii, 880 au intrat la liceu cu medii de la 9 ďż˝n sus, inclusiv doi cu 10 pe linie. Pďż˝nďż˝ la media 8 la admitere, au fost 1.776 de elevi. 794 dintre absolventii de gimnaziudin 2015 au apďż˝rut ďż˝n ierarhie cu medii mai mici de 5. Chiar si asa, cu medii rutinoase, a fost loc pentru fiecare sďż˝ intre ďż˝ntr-o clasďż˝ de a IX-a. Situatia va fi identicďż˝ si ďż˝n 2016, numďż˝rul locurilor la clasa a IX, fie la liceu, fie la profesionalďż˝, fiind ďż˝ndestulďż˝tor pentru toti absolventii. Pentru anul scolar 2015 - 2016, ďż˝n liceee din judet au existat 5.296 de locuri la clasa a IX-a. Dintre acestea, 4.428 au fost pentru licee si 868 pentru ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul profesional de trei ani. ďż˝n aceastďż˝ varďż˝, ďż˝nscrierea ďż˝n a doua etapďż˝ de profesionalďż˝ a fost pďż˝nďż˝ pe 1 iulie, urmďż˝nd a se face o analizďż˝ a interesului manifestat de cďż˝tre copii. La prima etapďż˝ de ďż˝nscriere, candidatii „nu au rupt usa“ depunďż˝nd dosare, ďż˝n ciuda avantajelor oferite - bursďż˝, posibilitatea garantďż˝rii viitorului loc de muncďż˝, diplomďż˝ recunoscutďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate, practicďż˝ ďż˝ntr-o unitate interesatďż˝ de noi angajati etc.

Testarea gimnazistilor a cam sc�rt�it la Bicaz

Zarv� mare, vineri, 1 iulie, la orele dup�-amiezii, la sediul Scolii Nr.1 Bicaz. Zeci de copii, dar mai ales de p�rinti, din scolile 1 si 2 ale urbei de sub baraj, s-au perindat pe la afisierul scolii de centru pentru a se convinge pe viu dac� fiii si fiicele lor au trecut, ori ba, prima lor confruntare major�. Pentru 38 din cei 53 de elevi �nscrisi �n liste, intrarea �n weekend a fost una eliberatoare de orice stres, acestia tr�ind al�turi de cei dragi, bucuria succesului. Nu acelasi lucru s-a petrecut cu 15 elevi, care au primit rezultatul ca pe un dus rece, acestia neput�nd atinge pragul notei 5. Asadar, raport�nd calculele la cei 53 de elevi prezenti, se poate spune, c� procentul de promovabilitate a fost de 72 %. Primii trei clasati au fost, �n ordine, Iulia Z�nescu, cu media 9,70, Flavia Hum�, cu media 9,60, Teona Hreniuc, 9,27, toti de la Scoala 1 - M�rceni si Ionut Alin Ungureanu, cu media 9,20, de la Scoala 2 - Dodeni. Medii peste 8 au obtinut 16 elevi, iar sub 5, 15 elevi, restul de 22 de elevi �nscriindu-se �n zona mediocrit�tii. Ar mai fi de subliniat c� singurul 10, la proba de matematic� a fost obtinut de prima clasat�, Iulia Z�nescu, iar media cea mai rusinoas� a fost de 1,90. Dup� �ncheierea acestei etape, deosebit de importante din viata de elev, pentru absolventii scolilor bic�jene va urma o alta, aceea prin care �si vor manifesta optiunile pentru licee. C�t priveste ultima optiune, institutia de �nv�t�m�nt bic�jean�, mai precis Liceul Carol I, ofer� proaspetilor absolventi 28 de locuri la clasa de matematic�-informatic�, 28 de locuri la clasa cu profil economic, 28 de locuri la profilul stiinte naturale, 28 de locuri la stiinte sociale si 28 de locuri la clasa de fabricarea produselor din lemn si 28 de locuri la profilul resurse umane si protectia mediului.