La capacitate, un 10 si opt de 1

• acestea sĂŽnt extremele evaluĂŁrii nationale din acest an, din judetul
Neamt • 55 de elevi nu s-au prezentat la sustinerea niciuneia dintre
probele de examen • a fost o singurĂŁ medie de 10, Miruna Mihaela Ignat, de la Colegiul Roman VodĂŁ, a obtinut singura medie de 10 din judet • candidati cu note ĂŽntre 1 si 5 sĂŽnt 1.356 elevi; ĂŽntre 5 si 6 - 626; ĂŽntre 6 si 7 - 584; ĂŽntre 7 si 8 - 638 elevi; ĂŽntre 8 si 9 - 695 elevi iar ĂŽntre 9 si 10 - 403 •

Judetul Neamt se mentine si ĂŽn acest an pe la mijlocul topului national privind rezultatele la evaluare, dar avĂŽnd ĂŽn vedere dificultatea subiectelor ĂŽn comparatie cu cele primite de cĂŁtre candidati ĂŽn vara trecutĂŁ, rezultatele sunt mai slabe, dar justifcate, sustin specialittii. Asa cĂŁ, ĂŽnainte de publicarea rezultatelor finale ale evaluĂŁrii nationale, cele de dupĂŁ solutionarea contestatiilor, ĂŽn judetul Neamt era un singur elev, de la Colegiul National Roman VodĂŁ care a trecut de examen cu ambele teze de 10, ĂŽn vreme ce alti opt elevi au dat foile goale, obtinĂŽnd nota 1. Rata de promovabilitate a fost de 69,5%, uimitor de bine ĂŽn comparatie cu procentul atins de cĂŁtre aceiasi candidati la simularea evaluĂŁrii, cĂŽnd promovabilitatea ĂŽn Neamt a fost de aproape 41%. S-au ĂŽnscris pentru evaluare 4.372 de absolventi de gimnaziu, din toate cele 163 de unitĂŁti de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt din judet, si 55 dintre ei au lipsit la ambele teste, iar unii s-au rĂŁzgĂŽndit pe parcursul derulĂŁrii lor, pentru cĂŁ la matematicĂŁ nu au mai ajuns ĂŽncĂŁ altii 14, lipsind ĂŽn total 69. Nu a fost nici o tentativĂŁ de fraudĂŁ.

Statistici nemtene

Conform rezultatelor, ĂŽn Neamt, unul din cinci elevi a luat sub 5 la românĂŁ - 886 s-au gĂŁsit pe listĂŁ cu note mai mici decĂŽt nivelul promovabilitĂŁtii. Alti 14 au demonstrat cĂŁ au temeinice cunostinte de românĂŁ, obtinĂŽnd note de 10. La matematicĂŁ, unde subiectele au fost mai dificile, situatia a fost mai greu de acceptat, pentru cĂŁ 40% dintre elevi, adicĂŁ 1.712 au luat note sub 5, iar 63 au fĂŁcut teze perfecte. Statistic vorbind, dupĂŁ anuntarea rezultatelor initiale, candidati cu note ĂŽntre 1 si 5 sĂŽnt 1.356 elevi; ĂŽntre 5 si 6 sĂŽnt 626 elevi; ĂŽntre 6 si 7 sĂŽnt 584 elevi; ĂŽntre 7 si 8 au obtinut 638 elevi; ĂŽntre 8 si 9 sĂŽnt 695 elevi; ĂŽntre 9 si 10 sĂŽnt 403 elevi, iar cea mai frumoasĂŁ figurĂŁ a fĂŁcut-o eleva Miruna Mihaela Ignat, de la Colegiul Roman VodĂŁ, care a obtinut 10 la ambele teze. DacĂŁ unii copii au iesit cu fruntea sus din acest prim examen national al vietii, altii, opt la numĂŁr, au demonstrat cĂŁ nu au stiut nimic, primind „traditionalul“ 1, din oficiu. Altii patru au fĂŁcut la românĂŁ teze de 1,1, adicĂŁ au mai adĂŁugat ceva ĂŽn afarĂŁ de propriul nume. Un elev a „crescut“ performanta scolarĂŁ la 1,12 la românĂŁ, iar altul, tot cu 1 curat la matematicĂŁ, a obtinut 1,15 la prima probĂŁ.

Prin rural e jale

Trist este cã toti acesti copii provin de la scoli rurale, o singurã exceptie din toatã lista rusinoasã fiind din Piatra Neamt, cu 1 la matematicã si 1,60 la românã. Ca o concluzie fatã de aceastã situatie se poate spune cã la tarã, studiul lasã Într-o mare mãsuri de dorit, chiar dacã În fruntea listei cu rezultatele la evaluarea nationalã existã foarte multi copii exceptionali de la sate si unii dintre ei ajung slipiri ale liceeleor nemtene si tefi de promotie. RãmÎne Însã valabil semnalul de alarmã cã În mediul rural, educatia este inferioarã celei de la oras, situatie provocatã atÎt de interesul scãzut al unor elevi, cÎt si al unor cadre didactice fatã de performanta scolarã. Un alt motiv al lipsei succesului În mediul educational este lipsa cadrelor didactice specializate, care sã se regãseascã În toate unitãtile de ÎnvãtãmÎnt, pentru a le da o sansã egalã tuturor copiilor. MÎine, 5 iulie, elevii care vineri seara au depus contestatii dupã aflarea notelor initiale, vor afla dacã vor avea medii diferite, pentru cã se vor afita rezultatele finale ale evaluãrii din acest an. La nivel national, situatia statisticã generalã relevã cã 111.510 candidati (75%), au obtinut medii peste 5, În vreme ce 37.137 (25%) de candidati au obtinut medii sub 5. Asta tine judetul Neamt sub media pe tarã. La fel stãm În cazul notelor de 10, pe tarã fiind 241 de candidati care au obtinut media generalã 10 (cei mai multi În judetul Iasi - 23), noi avÎnd o singurã astfel de situatie. Distributia pe judete a mediilor peste 5 În partea sa superioarã aratã astfel: Brãila (89,2%), Cluj (88,9%), Bucuresti (87,2%), Prahova (85,9%) si Galati (81,9%). Rate scãzute de medii peste 5 se Înregistreazã În Giurgiu (55,1%), Teleorman (60%), Mehedinti si Cãlãrasi, ambele cu 64,9%.

Ce-a fost anul trecut

Anul trecut, ĂŽn Neamt, au terminat gimnaziul 4.769 de elevi si doi dintre ei - de la Scoala 3 Piatra Neamt si Dumbrava - Timitesti, au devenit liceeni cu media 10. Eleva de 10 de la unitatea pietreanĂŁ era Ioana Maria Roca, iar cealaltĂŁ Teodora Cristina Voinia. În ierarhia judeteanĂŁ, din cei 4.769 de copii, 880 au intrat la liceu cu medii de la 9 ĂŽn sus, inclusiv doi cu 10 pe linie. PĂŽnĂŁ la media 8 la admitere, au fost 1.776 de elevi. 794 dintre absolventii de gimnaziudin 2015 au apĂŁrut ĂŽn ierarhie cu medii mai mici de 5. Chiar si asa, cu medii rutinoase, a fost loc pentru fiecare sĂŁ intre ĂŽntr-o clasĂŁ de a IX-a. Situatia va fi identicĂŁ si ĂŽn 2016, numĂŁrul locurilor la clasa a IX, fie la liceu, fie la profesionalĂŁ, fiind ĂŽndestulĂŁtor pentru toti absolventii. Pentru anul scolar 2015 - 2016, ĂŽn liceee din judet au existat 5.296 de locuri la clasa a IX-a. Dintre acestea, 4.428 au fost pentru licee si 868 pentru ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntul profesional de trei ani. În aceastĂŁ varĂŁ, ĂŽnscrierea ĂŽn a doua etapĂŁ de profesionalĂŁ a fost pĂŽnĂŁ pe 1 iulie, urmĂŽnd a se face o analizĂŁ a interesului manifestat de cĂŁtre copii. La prima etapĂŁ de ĂŽnscriere, candidatii „nu au rupt usa“ depunĂŽnd dosare, ĂŽn ciuda avantajelor oferite - bursĂŁ, posibilitatea garantĂŁrii viitorului loc de muncĂŁ, diplomĂŁ recunoscutĂŁ ĂŽn strĂŁinĂŁtate, practicĂŁ ĂŽntr-o unitate interesatĂŁ de noi angajati etc.

Testarea gimnazistilor a cam scĂŽrtĂŽit la Bicaz

ZarvĂŁ mare, vineri, 1 iulie, la orele dupĂŁ-amiezii, la sediul Scolii Nr.1 Bicaz. Zeci de copii, dar mai ales de pĂŁrinti, din scolile 1 si 2 ale urbei de sub baraj, s-au perindat pe la afisierul scolii de centru pentru a se convinge pe viu dacĂŁ fiii si fiicele lor au trecut, ori ba, prima lor confruntare majorĂŁ. Pentru 38 din cei 53 de elevi ĂŽnscrisi ĂŽn liste, intrarea ĂŽn weekend a fost una eliberatoare de orice stres, acestia trĂŁind alĂŁturi de cei dragi, bucuria succesului. Nu acelasi lucru s-a petrecut cu 15 elevi, care au primit rezultatul ca pe un dus rece, acestia neputĂŽnd atinge pragul notei 5. Asadar, raportĂŽnd calculele la cei 53 de elevi prezenti, se poate spune, cĂŁ procentul de promovabilitate a fost de 72 %. Primii trei clasati au fost, ĂŽn ordine, Iulia ZĂŁnescu, cu media 9,70, Flavia HumĂŁ, cu media 9,60, Teona Hreniuc, 9,27, toti de la Scoala 1 - MĂŁrceni si Ionut Alin Ungureanu, cu media 9,20, de la Scoala 2 - Dodeni. Medii peste 8 au obtinut 16 elevi, iar sub 5, 15 elevi, restul de 22 de elevi ĂŽnscriindu-se ĂŽn zona mediocritĂŁtii. Ar mai fi de subliniat cĂŁ singurul 10, la proba de matematicĂŁ a fost obtinut de prima clasatĂŁ, Iulia ZĂŁnescu, iar media cea mai rusinoasĂŁ a fost de 1,90. DupĂŁ ĂŽncheierea acestei etape, deosebit de importante din viata de elev, pentru absolventii scolilor bicĂŁjene va urma o alta, aceea prin care ĂŽsi vor manifesta optiunile pentru licee. CĂŽt priveste ultima optiune, institutia de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt bicĂŁjeanĂŁ, mai precis Liceul Carol I, oferĂŁ proaspetilor absolventi 28 de locuri la clasa de matematicĂŁ-informaticĂŁ, 28 de locuri la clasa cu profil economic, 28 de locuri la profilul stiinte naturale, 28 de locuri la stiinte sociale si 28 de locuri la clasa de fabricarea produselor din lemn si 28 de locuri la profilul resurse umane si protectia mediului.