Cu un fost politist, despre patriotism

• Dumitri Ifrim „vibreazďż˝“ cďż˝nd vorbeste despre valorile si ďż˝nsemnele neamului • „Dacďż˝ fiecare romďż˝n ar face ceva pentru neamul lui, cu respect fatďż˝ de simbolul national - drapelul, dragostea fatďż˝ de tarďż˝ nu s-ar pierde. Trecem printr-un timp nefericit, existďż˝nd riscul sďż˝ ne pierdem ca natiune“, spune bicďż˝jeanul •

Dumitru Ifrim din Bicaz, fost politist, actualmente pensionar, cunoscut ďż˝n zonďż˝ ca adevďż˝rat „dresor“ de plante, sintagma apartinďż˝ndu-i, este si un mare iubitor de tarďż˝ si de simbolurile acesteia. Cu cďż˝teva zile ďż˝n urmďż˝, avďż˝nd ocazia sďż˝ stau la discutie cu omul pe diverse teme, aveam sďż˝ aflu cďż˝ este pregďż˝tit ďż˝ntr-un mod aparte sďż˝ cinsteascďż˝, ďż˝n intimitatea casei sale, tricolorul romďż˝nesc. „Dacďż˝ nu credeti, poftiti pďż˝nďż˝ la mine ca sďż˝ vďż˝ convingeti“, a zis domnul Miticďż˝ cu o oarecare retinere. Mai fusesem ďż˝n casďż˝ la el si altďż˝datďż˝, atunci fiind invitat sďż˝-i vďż˝d pe viu laboratorul ďż˝n care plantele, prin diverse forme de transformare numai de el stiute, devin leacuri. Numai cďż˝ de data asta omul avea sďż˝ mďż˝ conducďż˝ direct ďż˝n bucďż˝tďż˝rie, unde, pe unul dintre pereti, era postatďż˝ stema tďż˝rii si culorile tricolorului, confectionate din hďż˝rtie rosie, galbenďż˝ si albastrďż˝, toate alcďż˝tuind un adevďż˝rat altar al trďż˝irilor patriotice. „Vďż˝ place?“, mďż˝ ďż˝ntreabďż˝ omul cu un glas hotďż˝rďż˝t. „Cum sďż˝ nu“ - ďż˝i rďż˝spund. Si chiar nu minteam, ba mai mult m-a cuprins un fel de jenďż˝, stiind cďż˝ niciodatďż˝ nu mďż˝ gďż˝ndisem la o asa idee. Si fďż˝rďż˝ a astepta vreo ďż˝ntrebare gazetďż˝reascďż˝, ce si cum cu aceastďż˝ initiativďż˝, ce a prins contur cu discretie maximďż˝, omul avea sďż˝ spunďż˝: „Am fost militar de carierďż˝. ďż˝mi iubesc tara, poporul si simbolul national, tricolorul. Drept urmare, m-am gďż˝ndit ca aici, ďż˝n locul ďż˝n care trďż˝iesc, sďż˝ amenajez ďż˝ntr-o formďż˝ ceva mai deosebitďż˝, un asa-zis altar al sentimentului meu patriotic. Dacďż˝ fiecare romďż˝n ar face ceva pentru nemul lui, cu respect fatďż˝ de simbolul national - drapelul, dragostea fatďż˝ de tarďż˝ nu s-ar pierde. Noi trecem printr-un timp nefericit, existďż˝nd riscul sďż˝ ne pierdem ca natiune. Copiii ne pleacďż˝ si trďż˝ind printre altii ďż˝ncet-ďż˝ncet ďż˝si pierd sentimentele patriotice“, a spus cu emotie ďż˝n glas bicďż˝jeanul, a cďż˝rei voce avea sďż˝-si revinďż˝ la citirea celor cďż˝teva versuri compuse de el si purtate ďż˝n buzunarul de la piept. „Dragi romďż˝ni, treziti-vďż˝!/ dragi romďż˝ni, uniti-vďż˝!/ dragi romďż˝ni, iubiti-vďż˝!/ Doar atďż˝t ne mai rďż˝mďż˝ne/ pďż˝inea de azi si de miine./ Stema si cu Tricolorul/ sapa, boii si ogorul“. O lacrimďż˝, un zďż˝mbet si un moment care a meritat clipa de zďż˝bavďż˝. Am descoperit pe Dumitru Ifrim ďż˝ntr-o altďż˝ ipostazďż˝, aceea de patriot adevďż˝rat. Si poate cďż˝ efortul de a deslusi taina plantelor miraculoase nu-i ďż˝ntďż˝mplďż˝tor. Omul ďż˝si trage seva, aidoma plantelor, din pďż˝mďż˝ntul romďż˝nesc, acest pďż˝mďż˝nt ce ne-a unit ca popor si ne-a hrďż˝nit mii de ani. O poveste a unui om simplu, dar cu suflet mare! O lectie pentru semeni de Ziua Tricolorului, care tocmai a fost sďż˝rbďż˝torit. Din pďż˝cate, fďż˝rďż˝ amploarea pe care ar fi meritat-o, cu mici ceremonii terne, fďż˝cute doar ca sďż˝ fie. Sďż˝ reamintim cďż˝ pe 26 iunie sďż˝rbďż˝torim ďż˝n fiecare an Ziua Drapelului National, marcatďż˝ din anul 1998, la initiativa Senatului Romďż˝niei. Drapelul national (albastru, galben, rosu - de la lance) a fost decretat ca simbol national de cďż˝tre Guvernul revolutionar din Tara Romďż˝neascďż˝ la 14/26.VI.1848.

Pasiunea pentru fitoterapie

Asa cum arďż˝tam si mai sus, despre pasiunea pentru fitoterapie alui Dumitru Ifrim scriam prin 2008, mai exact pe 21 august. Spuneam atunci cďż˝ sďż˝nďż˝tatea, care i-a jucat unele feste, i-a oferit posibilitatea sďż˝ devinďż˝ un mare cunoscďż˝tor, autodidact ďż˝n ale tainelor tďż˝mďż˝duitoare de trup si suflet ale plantelor. Asa se facďż˝ cďż˝ fostul politist hďż˝lďż˝duieste codrii si poienile din jurul Bicazului si Ceahlďż˝ului ďż˝n cďż˝utare de plante miraculoase. „Fitoterapia are rďż˝dďż˝cinďż˝ ereditarďż˝ transmisďż˝ din partea mamei, ďż˝nsďż˝ pot afirma cďż˝ mi-a prins extraordinar de bine de-abia atunci cďż˝nd am ajuns sďż˝ fac, din motive mai mult sau mai putin stiute, cunostintďż˝ cu boala. ďż˝n toamna anului 1999 m-am ďż˝mbolnďż˝vit rďż˝u de tot. Aveam mari dureri de cap, inima mi-a luat-o razna si desi am trecut prin patru spitale mari din tarďż˝, printre care si Spitalul Militar Bucuresti, nu m-am ales, ďż˝n final, decďż˝t cu o trecere nedoritďż˝ ďż˝n rezervďż˝, care m-a lovit ca un trďż˝snet. (...) Trecďż˝nd prin astfel de greutďż˝ti, ďż˝ntr-una din zile, singur cu propria-mi constiintďż˝ mi-am zis cďż˝ un singur lucru m-ar putea salva de medicamentele luate zilnic si care nu-si fďż˝ceau aproape deloc efectul: alegerea unei diete alimentare naturiste“, ne povestea bicďż˝jeanul. De ani de zile el a renuntat la alcool, tutun, zahďż˝r, carne, grďż˝simi, cafea si consumďż˝ numai legume, fructe, salate, carne de pasďż˝re, apďż˝ de izvor si diverse ceaiuri, atent echilibrate dupďż˝ retete numai de el stiute. Si, ďż˝n timp, organismul i-a revenit la starea lui normalďż˝, inima s-a linistit si nu mai ia nici un medicament.