Cu un fost politist, despre patriotism

• Dumitri Ifrim „vibreazĂŁ“ cĂŽnd vorbeste despre valorile si ĂŽnsemnele neamului • „DacĂŁ fiecare român ar face ceva pentru neamul lui, cu respect fatĂŁ de simbolul national - drapelul, dragostea fatĂŁ de tarĂŁ nu s-ar pierde. Trecem printr-un timp nefericit, existĂŽnd riscul sĂŁ ne pierdem ca natiune“, spune bicĂŁjeanul •

Dumitru Ifrim din Bicaz, fost politist, actualmente pensionar, cunoscut ĂŽn zonĂŁ ca adevĂŁrat „dresor“ de plante, sintagma apartinĂŽndu-i, este si un mare iubitor de tarĂŁ si de simbolurile acesteia. Cu cĂŽteva zile ĂŽn urmĂŁ, avĂŽnd ocazia sĂŁ stau la discutie cu omul pe diverse teme, aveam sĂŁ aflu cĂŁ este pregĂŁtit ĂŽntr-un mod aparte sĂŁ cinsteascĂŁ, ĂŽn intimitatea casei sale, tricolorul românesc. „DacĂŁ nu credeti, poftiti pĂŽnĂŁ la mine ca sĂŁ vĂŁ convingeti“, a zis domnul MiticĂŁ cu o oarecare retinere. Mai fusesem ĂŽn casĂŁ la el si altĂŁdatĂŁ, atunci fiind invitat sĂŁ-i vĂŁd pe viu laboratorul ĂŽn care plantele, prin diverse forme de transformare numai de el stiute, devin leacuri. Numai cĂŁ de data asta omul avea sĂŁ mĂŁ conducĂŁ direct ĂŽn bucĂŁtĂŁrie, unde, pe unul dintre pereti, era postatĂŁ stema tĂŁrii si culorile tricolorului, confectionate din hĂŽrtie rosie, galbenĂŁ si albastrĂŁ, toate alcĂŁtuind un adevĂŁrat altar al trĂŁirilor patriotice. „VĂŁ place?“, mĂŁ ĂŽntreabĂŁ omul cu un glas hotĂŁrĂŽt. „Cum sĂŁ nu“ - ĂŽi rĂŁspund. Si chiar nu minteam, ba mai mult m-a cuprins un fel de jenĂŁ, stiind cĂŁ niciodatĂŁ nu mĂŁ gĂŽndisem la o asa idee. Si fĂŁrĂŁ a astepta vreo ĂŽntrebare gazetĂŁreascĂŁ, ce si cum cu aceastĂŁ initiativĂŁ, ce a prins contur cu discretie maximĂŁ, omul avea sĂŁ spunĂŁ: „Am fost militar de carierĂŁ. Îmi iubesc tara, poporul si simbolul national, tricolorul. Drept urmare, m-am gĂŽndit ca aici, ĂŽn locul ĂŽn care trĂŁiesc, sĂŁ amenajez ĂŽntr-o formĂŁ ceva mai deosebitĂŁ, un asa-zis altar al sentimentului meu patriotic. DacĂŁ fiecare român ar face ceva pentru nemul lui, cu respect fatĂŁ de simbolul national - drapelul, dragostea fatĂŁ de tarĂŁ nu s-ar pierde. Noi trecem printr-un timp nefericit, existĂŽnd riscul sĂŁ ne pierdem ca natiune. Copiii ne pleacĂŁ si trĂŁind printre altii ĂŽncet-ĂŽncet ĂŽsi pierd sentimentele patriotice“, a spus cu emotie ĂŽn glas bicĂŁjeanul, a cĂŁrei voce avea sĂŁ-si revinĂŁ la citirea celor cĂŽteva versuri compuse de el si purtate ĂŽn buzunarul de la piept. „Dragi români, treziti-vĂŁ!/ dragi români, uniti-vĂŁ!/ dragi români, iubiti-vĂŁ!/ Doar atĂŽt ne mai rĂŁmĂŽne/ pĂŽinea de azi si de miine./ Stema si cu Tricolorul/ sapa, boii si ogorul“. O lacrimĂŁ, un zĂŽmbet si un moment care a meritat clipa de zĂŁbavĂŁ. Am descoperit pe Dumitru Ifrim ĂŽntr-o altĂŁ ipostazĂŁ, aceea de patriot adevĂŁrat. Si poate cĂŁ efortul de a deslusi taina plantelor miraculoase nu-i ĂŽntĂŽmplĂŁtor. Omul ĂŽsi trage seva, aidoma plantelor, din pĂŁmĂŽntul românesc, acest pĂŁmĂŽnt ce ne-a unit ca popor si ne-a hrĂŁnit mii de ani. O poveste a unui om simplu, dar cu suflet mare! O lectie pentru semeni de Ziua Tricolorului, care tocmai a fost sĂŁrbĂŁtorit. Din pĂŁcate, fĂŁrĂŁ amploarea pe care ar fi meritat-o, cu mici ceremonii terne, fĂŁcute doar ca sĂŁ fie. SĂŁ reamintim cĂŁ pe 26 iunie sĂŁrbĂŁtorim ĂŽn fiecare an Ziua Drapelului National, marcatĂŁ din anul 1998, la initiativa Senatului României. Drapelul national (albastru, galben, rosu - de la lance) a fost decretat ca simbol national de cĂŁtre Guvernul revolutionar din Tara RomâneascĂŁ la 14/26.VI.1848.

Pasiunea pentru fitoterapie

Asa cum arĂŁtam si mai sus, despre pasiunea pentru fitoterapie alui Dumitru Ifrim scriam prin 2008, mai exact pe 21 august. Spuneam atunci cĂŁ sĂŁnĂŁtatea, care i-a jucat unele feste, i-a oferit posibilitatea sĂŁ devinĂŁ un mare cunoscĂŁtor, autodidact ĂŽn ale tainelor tĂŁmĂŁduitoare de trup si suflet ale plantelor. Asa se facĂŁ cĂŁ fostul politist hĂŁlĂŁduieste codrii si poienile din jurul Bicazului si CeahlĂŁului ĂŽn cĂŁutare de plante miraculoase. „Fitoterapia are rĂŁdĂŁcinĂŁ ereditarĂŁ transmisĂŁ din partea mamei, ĂŽnsĂŁ pot afirma cĂŁ mi-a prins extraordinar de bine de-abia atunci cĂŽnd am ajuns sĂŁ fac, din motive mai mult sau mai putin stiute, cunostintĂŁ cu boala. În toamna anului 1999 m-am ĂŽmbolnĂŁvit rĂŁu de tot. Aveam mari dureri de cap, inima mi-a luat-o razna si desi am trecut prin patru spitale mari din tarĂŁ, printre care si Spitalul Militar Bucuresti, nu m-am ales, ĂŽn final, decĂŽt cu o trecere nedoritĂŁ ĂŽn rezervĂŁ, care m-a lovit ca un trĂŁsnet. (...) TrecĂŽnd prin astfel de greutĂŁti, ĂŽntr-una din zile, singur cu propria-mi constiintĂŁ mi-am zis cĂŁ un singur lucru m-ar putea salva de medicamentele luate zilnic si care nu-si fĂŁceau aproape deloc efectul: alegerea unei diete alimentare naturiste“, ne povestea bicĂŁjeanul. De ani de zile el a renuntat la alcool, tutun, zahĂŁr, carne, grĂŁsimi, cafea si consumĂŁ numai legume, fructe, salate, carne de pasĂŁre, apĂŁ de izvor si diverse ceaiuri, atent echilibrate dupĂŁ retete numai de el stiute. Si, ĂŽn timp, organismul i-a revenit la starea lui normalĂŁ, inima s-a linistit si nu mai ia nici un medicament.