Mineriada din 13-15 iunie 1990 si Piata Universit�tii au contribuit �n egal� m�sur� la pierderea credibilit�tii Rom�niei (I)

Zilele acestea s-au ďż˝mplinit 26 de ani de la cea de a treia Mineriadďż˝, care a avut loc ďż˝n zilele de 13 - 15 iunie 1990, cďż˝nd bucurestenii au beneficiat sau nu, dupďż˝ caz, de „vizita de lucru“ a minerilor, ďż˝n zilele de 14 si 15 iunie. Palmaresul minerilor, ďż˝n frunte cu liderul Miron Cozma, a fost de 6 mineriade, ďż˝ntre anii 1990 - 1999, dintre care, patru au fost „vizite de lucru“ ďż˝n Bucuresti, ďż˝n anii 90 si 91. Cea de a treia mineriadďż˝ a anului 1990 a fost si cea mai violentďż˝, eveniment care a fost menit sďż˝ afecteze pe termen lung, imaginea si sansele Romďż˝niei ďż˝n lume, diminuďż˝nd valul de simpatie creat de Revolutia din 22 decembrie 1989. Anul acesta, asistďż˝m pentru prima oarďż˝ la o tďż˝cere cvasitotalďż˝ asupra evenimentului, atďż˝t din partea autoritďż˝tilor, cďż˝t si a societďż˝tii civile. Tďż˝cerea este impusďż˝ de necesitatea rescrierii istoriei momentului aprilie - iunie 1990, pe fondul ultimilor dezvďż˝luiri socante, privind dovada legďż˝turilor cu fosta securitate a celor doi lideri ai momentului, Marian Munteanu si Miron Cozma. Despre ce sďż˝ pomeneascďż˝ acum autoritďż˝tile sau societatea civilďż˝, ďż˝n legďż˝turďż˝ cu evenimentele de atunci? Despre raportul cauzďż˝ - efect, din derularea evenimentelor din aprilie - iunie 1990, ďż˝n afara cďż˝ruia nu s-ar fi declansat si dezvoltat mineriada? Despre aportul agresatilor si agresorilor din Piata Universitďż˝tii asupra procesului de instalare si consolidare a unei democratii incipiente ďż˝n tďż˝nďż˝rul stat post comunist? Sau despre cine au fost adevďż˝ratii beneficiari ai evenimentelor din 13 - 15 iunie 1990? Contemporan fiind, implicat ďż˝n viata politicďż˝ a acelor momente, ďż˝mi permit sďż˝ arďż˝t cďż˝ mai existďż˝ si alte opinii asupra evenimentelor din 13 - 15 iunie 1990, ďż˝n afara opiniilor stereotipe ale reprezentantilor partidelor istorice si societďż˝tii civile, cu care opinia publicďż˝ a fost intoxicatďż˝ timp de 26 de ani. Un sondaj INSCOP, realizat ďż˝n octombrie - noiembrie 2015, aratďż˝ cďż˝ 90% din populatie a auzit despre mineriadďż˝, dar 77% recunoaste cďż˝ nu stie nici acum adevďż˝rul despre cele ďż˝ntďż˝mplate . Scopul declarat al mineriadelor a fost „sprijinirea ordinii de drept“ pe fondul incapacitďż˝tii structurilor statului de a face fatďż˝ valului de „derapaje democratice“

De la ďż˝nceputul anului 1990, structurile responsabile cu ordinea publicďż˝ existente, fiind marcate ďż˝n mod evident de „complexul
militiei ceausiste“, erau ďż˝n imposibilitatea de a activa cu autoritate, ďż˝n
scopul asigurďż˝rii ordinii de drept. De acest complex au profitat din plin toti organizatorii mitingurilor stradale din Bucuresti, mitinguri care, ďż˝n perioada ianuarie - iunie 1990, s-au finalizat cu mineriade. Orice democratie implicďż˝ si expunerea prin mitinguri a unor puncte de vedere, sau sustinerea unor deziderate politice. ďż˝n Romďż˝nia din 1990, ďż˝n lipsa unui Parlament, bďż˝tďż˝liile politice se dďż˝deau ďż˝n stradďż˝, unde se ďż˝nregistrau „derapajele democratice“ inerente, multe finalizate violent.
Orice formďż˝ democraticďż˝ de exprimare ďż˝n stradďż˝ impune respectarea unor norme stricte, pentru a nu degenera ďż˝n fapte reprobabile. Pďż˝nďż˝ la finele anului 1990, Romďż˝nia nu detinea o legislatie privind ordinea publicďż˝, ďż˝n conditiile pluripartidismului instalat. ďż˝n ianuarie 1990, scena politicďż˝ romďż˝neascďż˝, rďż˝masďż˝ pustie dupďż˝ desfiintarea PCR, a fost repede ocupatďż˝ de partidele istorice, proaspďż˝t reďż˝nfiintate: PNL, PNT, PSDR, precum si de alte zeci de partide noi. PNL, prin Radu Cďż˝mpeanu si PNT, prin Corneliu Coposu, au militat intens pentru „ restauratie“, adicďż˝ revenirea la perioada antebelicďż˝, solicitďż˝nd repunerea regelui pe tron, restituirea puterii politice si a bunurilor confiscate de regimul comunist pe principiul „restitutio in integrum“.
Partidele politice istorice nu reuseau s� �nteleag� de ce nu sunt invitate s� preia puterea politic� �n Rom�nia, chiar dac� la reusita Revolutiei nu au avut nici o contributie. Dup� cum �n revolutia ungar� din 1956, partidele istorice nu au jucat nici un rol, tot asa si �n revolutia rom�n� din 1989, acestea nu au avut nici un rol. Noul organism de autoritate, creat dup� Revolutie a fost CFSN (ulterior CPUN), care trebuia s� organizeze, c�t mai cur�nd, alegeri libere si democratice.
Anuntul lui Ion Iliescu, cďż˝ stďż˝nga romďż˝neascďż˝ va participa la alegeri cu FSN transformat ďż˝n partid, a cďż˝zut ca o bombďż˝, efectul fiind nďż˝ucitor pentru fortele de dreapta. FSN a fost o stare de spirit, la care a aderat marea majoritate a populatiei, inclusiv cei 4, 5 milioane de fosti membri PCR, care nu au avut nici o reactie de ďż˝mpotrivire, cďż˝nd ďż˝n 12 ianuarie 1990, CFSN a decretat desfiintarea PCR. Cei 4, 5 milioane de fosti membri PCR, ďż˝n marea lor majoritate oameni de stďż˝nga, au fost de acord cu ďż˝nfiintarea unui partid de stďż˝nga, care sďż˝ fie condus de Ion Iliescu. Acest fapt nu putea fi ignorat. Partidele istorice nou reďż˝nfiintate si-au radicalizat discursul, acesta fiind mutat ďż˝n stradďż˝, prin ample miscďż˝ri de protest, ca cele din 28 - 29 ianuarie si 18 februarie, cďż˝nd clďż˝direa Guvernului a fost luatďż˝ cu asalt si devastatďż˝. Televiziunea romďż˝nďż˝ a prezentat ďż˝n direct evenimentele, afectďż˝nd emotional ďż˝ntreaga tarďż˝. ďż˝n logica mitingurilor organizate de PNL si PNT, calculul era evident antidemocratic . Acestia pretindeau cďż˝ stďż˝nga nu are ce cďż˝uta ďż˝n alegeri, motivďż˝ndu-se cďż˝ „FSN a confiscat revolutia“ si cďż˝ acesta doreste sďż˝ instaureze „neocomunismul“ ďż˝n Romďż˝nia. ďż˝n ambele mitinguri s-a dovedit cďż˝ organele de ordine nu sunt prezente pentru protectia institutiilor fundamentale ale statului si de acest lucru s-a profitat din plin. ďż˝n acest context, minerii, ca grup socio - profesional bine organizat, s-au considerat ďż˝ndreptďż˝titi sďż˝ preia, ďż˝n calitate de „militie civilďż˝“, rolul organelor de ordine, care ďż˝si abandonaserďż˝ atributiile. Cele douďż˝ manifestatii s-au finalizat cu tot atďż˝tea mineriade, ďż˝n care minerii au substituit deficitul de autoritate al unor institutii ale statului.

Desi alegerile din 20 mai 1990 au fost libere, corecte si democratice, menirea Pietei Universit�tii a fost s� blocheze constituirea primului Parlament ales democratic dup� anul 1938

CPUN a stabilit alegerile parlamentare si prezidentiale pentru 20 mai 1990. Dupďż˝ 22 aprilie, partidele istorice si societatea civilďż˝ au organizat ďż˝n Piata Universitďż˝tii un miting de proportii ďż˝mpotriva lui Ion Iliescu si FSN, la care participďż˝ si Liga studentilor condusďż˝ de Marian Munteanu. Piata Universitďż˝tii este ocupatďż˝ abuziv timp de 53 de zile . Deti manifestarea nu era autorizatďż˝, pďż˝nďż˝ pe 20 mai nu se remarcďż˝ nici o actiune de evacuare a pietei, desi manifestatia nu a fost bine privitďż˝ de majoritatea bucurestenilor si nici a populatiei Romďż˝niei. Rezultatele votului au confirmat acest lucru, Ion Iliescu cďż˝stigďż˝nd alegerile cu 86%. Alegerile, cu toate imperfectiunile ďż˝nregistrate, au fost declarate democratice si corecte, inclusiv de cďż˝tre observatorii internationali. Erau primele alegeri democrate si corecte, de la cele din 1938. ďż˝n logica lucrurilor, Corneliu Coposu si Radu Cďż˝mpeanu decid ca PNT-cd si PNL sďż˝ pďż˝rďż˝seascďż˝ Piata Universitďż˝tii. Pďż˝nďż˝ pe 20 mai protestul a fost ďż˝n limita jocului democratic. Dar au existat forte, majoritatea externe, care au decis aplicarea unui experiment ďż˝n tďż˝rile fostului lagďż˝r socialist. Experimentul s-a numit „revolutia portocalie“ si a fost initiat pentru prima datďż˝ ďż˝n Romďż˝nia. Au avut ulterior parte de acelati experiment si alte tďż˝ri. Protestul ďż˝mpotriva rezultatului alegerilor a mai continuat 25 de zile, ďż˝ncďż˝lcďż˝nd cele mai elementare norme ale democratiei. Dacďż˝ pďż˝nďż˝ pe 20 mai, Piata Universitďż˝tii a scris o lectie curajoasďż˝ ďż˝n opera democratizďż˝rii Romďż˝niei, protestul prelungit dupďż˝ aceastďż˝ datďż˝, ďż˝n conditia cďż˝stigďż˝rii alegerilor cu 86%, nu mai avea nici o logicďż˝. A fost expresia deficitului de democratie de care societatea civilďż˝ a dat dovadďż˝, contestďż˝nd violent, ďż˝ncďż˝ 25 de zile un vot liber si democratic, ocupďż˝nd abuziv si ilegal Piata Universitďż˝tii. Populatia Romďż˝niei, dar si a Bucurettiului, a cerut insistent presedintelui si Guvernului, ca organele de autoritate sďż˝-si intre ďż˝n atributii. Pe 9 iunie s-a convocat oficial ďż˝ntrunirea primului Parlament ales democratic, ďż˝ntrunire care trebuia sďż˝ aibďż˝ loc pe 15 iunie. Piata Universitďż˝tii a urmďż˝rit sďż˝ blocheze acest eveniment. Pe 10 iunie nu erau ďż˝n Piatďż˝ decďż˝t 250 de asa-zisi protestatari, plďż˝titi cu ziua pentru a tine zona ocupatďż˝. Schema ocupďż˝rii Pietei cu oameni „frumosi si inteligenti“, functiona, zilnic, ďż˝n douďż˝ schimburi. Primul schimb, oamenii „frumoti si inteligenti“ afluiau si preluau zilnic ďż˝n stďż˝pďż˝nire Piata, ďż˝ntre ora 17 si 21. ďż˝n rest, Piata era ocupatďż˝ de oameni care nu erau „frumosi si inteligenti“, dar erau plďż˝titi zilnic pentru serviciul de a tine zona ocupatďż˝. Unul din sponsori era fundatia Soros. Am stat ďż˝n 1992 de vorbďż˝ cu trei astfel de „plďż˝titi cu ziua“, de prin zona Tďż˝rgu Neamt, care mi-au relatat cďż˝ primeau 5-10 dolari pe zi, cazare la Hotel Dorobanti si masďż˝, pentru a tine Piata ocupatďż˝ pďż˝nďż˝ la miting si pentru a dormi cu rďż˝ndul ďż˝n corturi, pe post de „grevisti ai foamei“. N. R. : ďż˝ntr-o editie viitoare a Monitorului vom publica a doua parte a acestui editorial. Veti putea citi despre evacuarea Pietei Universitďż˝tii, o actiune legalďż˝, dar prost pregďż˝titďż˝ si executatďż˝ de cďż˝tre autoritďż˝ti si despre beneficiarul evenimentelor din 13-15 iunie 1990.