Mineriada din 13-15 iunie 1990 si Piata Universit�tii au contribuit �n egal� m�sur� la pierderea credibilit�tii Rom�niei (I)
Zilele acestea s-au �mplinit 26 de ani de la cea de a treia Mineriad�, care a avut loc �n zilele de 13 - 15 iunie 1990, c�nd bucurestenii au beneficiat sau nu, dup� caz, de „vizita de lucru“ a minerilor, �n zilele de 14 si 15 iunie. Palmaresul minerilor, �n frunte cu liderul Miron Cozma, a fost de 6 mineriade, �ntre anii 1990 - 1999, dintre care, patru au fost „vizite de lucru“ �n Bucuresti, �n anii 90 si 91. Cea de a treia mineriad� a anului 1990 a fost si cea mai violent�, eveniment care a fost menit s� afecteze pe termen lung, imaginea si sansele Rom�niei �n lume, diminu�nd valul de simpatie creat de Revolutia din 22 decembrie 1989. Anul acesta, asist�m pentru prima oar� la o t�cere cvasitotal� asupra evenimentului, at�t din partea autorit�tilor, c�t si a societ�tii civile. T�cerea este impus� de necesitatea rescrierii istoriei momentului aprilie - iunie 1990, pe fondul ultimilor dezv�luiri socante, privind dovada leg�turilor cu fosta securitate a celor doi lideri ai momentului, Marian Munteanu si Miron Cozma. Despre ce s� pomeneasc� acum autorit�tile sau societatea civil�, �n leg�tur� cu evenimentele de atunci? Despre raportul cauz� - efect, din derularea evenimentelor din aprilie - iunie 1990, �n afara c�ruia nu s-ar fi declansat si dezvoltat mineriada? Despre aportul agresatilor si agresorilor din Piata Universit�tii asupra procesului de instalare si consolidare a unei democratii incipiente �n t�n�rul stat post comunist? Sau despre cine au fost adev�ratii beneficiari ai evenimentelor din 13 - 15 iunie 1990? Contemporan fiind, implicat �n viata politic� a acelor momente, �mi permit s� ar�t c� mai exist� si alte opinii asupra evenimentelor din 13 - 15 iunie 1990, �n afara opiniilor stereotipe ale reprezentantilor partidelor istorice si societ�tii civile, cu care opinia public� a fost intoxicat� timp de 26 de ani. Un sondaj INSCOP, realizat �n octombrie - noiembrie 2015, arat� c� 90% din populatie a auzit despre mineriad�, dar 77% recunoaste c� nu stie nici acum adev�rul despre cele �nt�mplate . Scopul declarat al mineriadelor a fost „sprijinirea ordinii de drept“ pe fondul incapacit�tii structurilor statului de a face fat� valului de „derapaje democratice“
De la �nceputul anului 1990, structurile responsabile cu ordinea public� existente, fiind marcate �n mod evident de „complexul
militiei ceausiste“, erau �n imposibilitatea de a activa cu autoritate, �n
scopul asigur�rii ordinii de drept. De acest complex au profitat din plin toti organizatorii mitingurilor stradale din Bucuresti, mitinguri care, �n perioada ianuarie - iunie 1990, s-au finalizat cu mineriade. Orice democratie implic� si expunerea prin mitinguri a unor puncte de vedere, sau sustinerea unor deziderate politice. �n Rom�nia din 1990, �n lipsa unui Parlament, b�t�liile politice se d�deau �n strad�, unde se �nregistrau „derapajele democratice“ inerente, multe finalizate violent.
Orice form� democratic� de exprimare �n strad� impune respectarea unor norme stricte, pentru a nu degenera �n fapte reprobabile. P�n� la finele anului 1990, Rom�nia nu detinea o legislatie privind ordinea public�, �n conditiile pluripartidismului instalat. �n ianuarie 1990, scena politic� rom�neasc�, r�mas� pustie dup� desfiintarea PCR, a fost repede ocupat� de partidele istorice, proasp�t re�nfiintate: PNL, PNT, PSDR, precum si de alte zeci de partide noi. PNL, prin Radu C�mpeanu si PNT, prin Corneliu Coposu, au militat intens pentru „ restauratie“, adic� revenirea la perioada antebelic�, solicit�nd repunerea regelui pe tron, restituirea puterii politice si a bunurilor confiscate de regimul comunist pe principiul „restitutio in integrum“.
Partidele politice istorice nu reuseau s� �nteleag� de ce nu sunt invitate s� preia puterea politic� �n Rom�nia, chiar dac� la reusita Revolutiei nu au avut nici o contributie. Dup� cum �n revolutia ungar� din 1956, partidele istorice nu au jucat nici un rol, tot asa si �n revolutia rom�n� din 1989, acestea nu au avut nici un rol. Noul organism de autoritate, creat dup� Revolutie a fost CFSN (ulterior CPUN), care trebuia s� organizeze, c�t mai cur�nd, alegeri libere si democratice.
Anuntul lui Ion Iliescu, c� st�nga rom�neasc� va participa la alegeri cu FSN transformat �n partid, a c�zut ca o bomb�, efectul fiind n�ucitor pentru fortele de dreapta. FSN a fost o stare de spirit, la care a aderat marea majoritate a populatiei, inclusiv cei 4, 5 milioane de fosti membri PCR, care nu au avut nici o reactie de �mpotrivire, c�nd �n 12 ianuarie 1990, CFSN a decretat desfiintarea PCR. Cei 4, 5 milioane de fosti membri PCR, �n marea lor majoritate oameni de st�nga, au fost de acord cu �nfiintarea unui partid de st�nga, care s� fie condus de Ion Iliescu. Acest fapt nu putea fi ignorat. Partidele istorice nou re�nfiintate si-au radicalizat discursul, acesta fiind mutat �n strad�, prin ample misc�ri de protest, ca cele din 28 - 29 ianuarie si 18 februarie, c�nd cl�direa Guvernului a fost luat� cu asalt si devastat�. Televiziunea rom�n� a prezentat �n direct evenimentele, afect�nd emotional �ntreaga tar�. �n logica mitingurilor organizate de PNL si PNT, calculul era evident antidemocratic . Acestia pretindeau c� st�nga nu are ce c�uta �n alegeri, motiv�ndu-se c� „FSN a confiscat revolutia“ si c� acesta doreste s� instaureze „neocomunismul“ �n Rom�nia. �n ambele mitinguri s-a dovedit c� organele de ordine nu sunt prezente pentru protectia institutiilor fundamentale ale statului si de acest lucru s-a profitat din plin. �n acest context, minerii, ca grup socio - profesional bine organizat, s-au considerat �ndrept�titi s� preia, �n calitate de „militie civil�“, rolul organelor de ordine, care �si abandonaser� atributiile. Cele dou� manifestatii s-au finalizat cu tot at�tea mineriade, �n care minerii au substituit deficitul de autoritate al unor institutii ale statului.
Desi alegerile din 20 mai 1990 au fost libere, corecte si democratice, menirea Pietei Universit�tii a fost s� blocheze constituirea primului Parlament ales democratic dup� anul 1938
CPUN a stabilit alegerile parlamentare si prezidentiale pentru 20 mai 1990. Dup� 22 aprilie, partidele istorice si societatea civil� au organizat �n Piata Universit�tii un miting de proportii �mpotriva lui Ion Iliescu si FSN, la care particip� si Liga studentilor condus� de Marian Munteanu. Piata Universit�tii este ocupat� abuziv timp de 53 de zile . Deti manifestarea nu era autorizat�, p�n� pe 20 mai nu se remarc� nici o actiune de evacuare a pietei, desi manifestatia nu a fost bine privit� de majoritatea bucurestenilor si nici a populatiei Rom�niei. Rezultatele votului au confirmat acest lucru, Ion Iliescu c�stig�nd alegerile cu 86%. Alegerile, cu toate imperfectiunile �nregistrate, au fost declarate democratice si corecte, inclusiv de c�tre observatorii internationali. Erau primele alegeri democrate si corecte, de la cele din 1938. �n logica lucrurilor, Corneliu Coposu si Radu C�mpeanu decid ca PNT-cd si PNL s� p�r�seasc� Piata Universit�tii. P�n� pe 20 mai protestul a fost �n limita jocului democratic. Dar au existat forte, majoritatea externe, care au decis aplicarea unui experiment �n t�rile fostului lag�r socialist. Experimentul s-a numit „revolutia portocalie“ si a fost initiat pentru prima dat� �n Rom�nia. Au avut ulterior parte de acelati experiment si alte t�ri. Protestul �mpotriva rezultatului alegerilor a mai continuat 25 de zile, �nc�lc�nd cele mai elementare norme ale democratiei. Dac� p�n� pe 20 mai, Piata Universit�tii a scris o lectie curajoas� �n opera democratiz�rii Rom�niei, protestul prelungit dup� aceast� dat�, �n conditia c�stig�rii alegerilor cu 86%, nu mai avea nici o logic�. A fost expresia deficitului de democratie de care societatea civil� a dat dovad�, contest�nd violent, �nc� 25 de zile un vot liber si democratic, ocup�nd abuziv si ilegal Piata Universit�tii. Populatia Rom�niei, dar si a Bucurettiului, a cerut insistent presedintelui si Guvernului, ca organele de autoritate s�-si intre �n atributii. Pe 9 iunie s-a convocat oficial �ntrunirea primului Parlament ales democratic, �ntrunire care trebuia s� aib� loc pe 15 iunie. Piata Universit�tii a urm�rit s� blocheze acest eveniment. Pe 10 iunie nu erau �n Piat� dec�t 250 de asa-zisi protestatari, pl�titi cu ziua pentru a tine zona ocupat�. Schema ocup�rii Pietei cu oameni „frumosi si inteligenti“, functiona, zilnic, �n dou� schimburi. Primul schimb, oamenii „frumoti si inteligenti“ afluiau si preluau zilnic �n st�p�nire Piata, �ntre ora 17 si 21. �n rest, Piata era ocupat� de oameni care nu erau „frumosi si inteligenti“, dar erau pl�titi zilnic pentru serviciul de a tine zona ocupat�. Unul din sponsori era fundatia Soros. Am stat �n 1992 de vorb� cu trei astfel de „pl�titi cu ziua“, de prin zona T�rgu Neamt, care mi-au relatat c� primeau 5-10 dolari pe zi, cazare la Hotel Dorobanti si mas�, pentru a tine Piata ocupat� p�n� la miting si pentru a dormi cu r�ndul �n corturi, pe post de „grevisti ai foamei“. N. R. : �ntr-o editie viitoare a Monitorului vom publica a doua parte a acestui editorial. Veti putea citi despre evacuarea Pietei Universit�tii, o actiune legal�, dar prost preg�tit� si executat� de c�tre autorit�ti si despre beneficiarul evenimentelor din 13-15 iunie 1990.
|