Consilierul de etic�, pion otr�vit �n justitie?
• noua institutie creat� de CSM a st�rnit revolta magistratilor • acuzele judec�torilor la adresa Consiliului s�nt extrem de dure • din nou se face referire la practici de natur� securistic� • judec�torii consider� c� asist�m la recreerea unui sistem de informatori de trist� amintire �n interiorul instantelor • Apele s�nt departe de a se linisti �n Justitie, un domeniu �n care �n ultima perioad� num�rul si duritatea criticilor aduse de magistrati ministrului de resort, dar si Consiliului Superior al Magistraturii au atins cote de neimaginat. Cea mai recent� luare de pozitie a Asociatiei Magistratilor din Rom�nia vizeaz� o initiativ� a CSM, de creare a unei noi institutii, respectiv cea de consilier de etic�. Un fel de c�ine de paz� al moralit�tii judec�torilor, �ntelegem noi, �ns� judec�torii consider� c� asist�m la recreerea unui sistem de informatori sau turn�tori de trist� amintire �n interiorul instantelor. „Asociatia Magistratilor din Rom�nia (AMR) constat� faptul c� problemele reale existente �n sistemul judiciar intereseaz� tot mai putin Consiliul Superior al Magistraturii, dovad� fiind si ultima inventie a acestei autorit�ti publice care, �n loc s� consolideze independenta judec�torilor, a adus o alt� bres� �n statutul acestora, concretizat� �n recenta Hot�r�re nr.434/17.05.2016 a Sectiei pentru judec�tori privind consilierul de etic�. Dup� ce actualul Consiliu si-a concentrat atentia, mai ceva ca un agent electoral, asupra fiec�rui cuv�nt rostit de oamenii politici, f�r� a discerne �n ce m�sur�, proced�nd la o apreciere incoerent�, de multe ori inexplicabil�, dar mai ales evident selectiv� a declaratiilor, acestea au afectat, �n mod real, independenta, prestigiul si credibilitatea justitiei, ignor�nd sau trat�nd cu superficialitate semnalele concrete venite din interiorul sistemului, anume cele referitoare la o posibil� implicare a fenomenului cunoscut sub denumirea de «c�mp tactic», ast�zi s�ntem �n m�sur� s� ne �ntreb�m, cu mult� suspiciune si revolt�, care este tinta concret� urm�rit� prin noua institutie creat� sub denumirea «consilierului de etic�»? S�nt evocate �n nota de fundamentare o serie de argumente, superficiale ca substant�, pornind de la necesitatea alinierii unor reglement�ri internationale si de la nevoia implement�rii unor recomand�ri, determinate, printre altele, de num�rul mare de hot�r�ri prin intermediul c�rora s-a dispus condamnarea penal� sau, dup� caz, sanctionarea unor judec�tori sau procurori pentru s�v�rsirea unor fapte care au afectat demnitatea, onoarea si prestigiul justitiei. Merg�nd pe acelasi drum al decredibiliz�rii judec�torului, drum deschis odat� cu adoptarea Hot�r�rii nr.140 din 06 februarie 2014 emis� de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si Anexa acesteia �n baza c�reia s-a aprobat Regulamentul privind accesul la informatii clasificate secrete de stat si secrete de serviciu, act ce a impus obtinerea de autoriz�ri suplimentare, peste lege, pentru �nf�ptuirea actului de justitie, demers continuat �n acelasi mod prin emiterea de c�tre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a Hot�r�rii nr. 846 bis din 03 iulie 2014, cu implicatii grave �n procesul de deliberare, recent, Sectia pentru judec�tori a Consiliului a adoptat Hot�r�rea nr.434 la data de 17 mai 2016 prin intermediul c�reia permite intruziunea unei alte persoane, respectiv a «consilierului de etic�», �n activitatea fiec�rui judec�tor ce poate fi, printre altele, consiliat de acest nou personaj „�n diferite probleme de etic�, din oficiu sau la cerere“. �n realitate, prin acest demers, evident �ndoielnic ca trebuint� sistemului judiciar, se creeaz� �n interiorul instantelor, �n mod nedefinit ca atare, un sistem de informatori, reconstruind dup� metehne vechi, obiceiuri mult criticate, de natura celor securiste, mai r�u ca �n perioada anterioar� anului 1989. Ne-am obisnuit s� accept�m cu prea mult� �ng�duint� un comportament abuziv, justificat prin sloganuri care se �ntemeiaz� pe nevoia de independent� deplin� a judec�torului, accept�nd de fapt o alterare evident� a acesteia“, se arat� �ntr-un comunicat al AMR, semnat de presedintele acestei asociatii, judec�torul Gabriela Baltag.
CSM, pentru sau �mpotriva independentei Justitiei?
Pe cale de consecint�, reprezentantii asociatiei profesionale a magistratilor cer revocarea respectivei hot�r�ri f�c�nd trimitere si la celebrul „c�mp tactic“ din justitie, dar acuz�nd extrem de de transant CSM c� �n loc s� fie un garant al independentei judec�torilor, nu face altceva dec�t s� limiteze aceast� independent�. „AMR solicit� revocarea de urgent� a acestei ultime hot�r�ri care nu face altceva dec�t s� instaleze, �n mod oficial, «c�mpul tactic» �n toate instantele din tar�. Chiar dac� nu pare at�t de relevant, interesant de observat este c�, desi �n argumentarea m�surii s�nt amintite ambele categorii de magistrati - judec�tori si procurori, dispozitiile acestei m�suri �i vizeaz�, �n final, numai pe judec�tori, categorie profesional� c�reia actualul Consiliu, contrar menirii sale constitutionale, i-a afectat constant independenta prin m�surile nefericite dispuse �n ceea ce o priveste“, se mai arat� �n comunicatul AMR. Privind aceast� adev�rat� b�t�lie din Justitie, par a se contura extrem de clar dou� tabere: cea a oficialilor, acuzati c� initiaz� demersuri ce pun �n pericol nu doar independenta judec�torilor, ci chiar respectarea drepturilor si libert�tilor cet�tenesti, si cea a magistratilor care sanctioneaz� aceste derapaje. �n conditiile �n care o Justitie independent� e o conditie necesar� a unui stat democratic, ar trebui s� se fac� auzit� si vocea asa-zisei „societ�ti civile“. Care, dac� s�nt create instrumente abuzive, va avea cel mai mult de suferit, dar care se pare c� „e sublim�, �ns� lipseste cu des�v�rsire“.
|
Autentificare
