Regretul efectiv, o nou� g�selnit�
• proiectul de lege se refer� la faptele pentru care inculpatii se denunt� �ntr-un termen destul de generos • pentru a sc�pa de c�tuse, acuzatii trebuie s� acopere si paguba din infractiune • ar trebuie s� fie exceptate faptele cu violent�, dar marii beneficiari ar fi cei cu infractiuni de coruptie • Regretul efectiv, o notiune nou�, ar putea fi introdus �n Codul Penal dac� initiativa celui mai t�n�r senator independent ar deveni lege. Parlamentarul Alfred-Laurentiu-Antonio Mihai este initiatorul acestui proiect de act normativ care, dac� ar deveni norm� de lege, ar putea sc�pa multi corupti de rusinea �nchisorii. Conform proiectului, cei care ar putea invoca regretul efectiv pentru a sc�pa de c�tuse trebuie s� �ndeplineasc� cumulativ mai multe conditii. Clementa s-ar putea acorda de judec�tori numai dac� infractorii nu au antecedente penale si s�nt la prima �nc�lcare a legii. �n alt� ordine de idei, pot uza de beneficiul regretului efectiv numai acuzatii care se autodenunt� si aduc faptele la cunostinta organului de urm�rire penal� �ntr-un termen generos, adic� dou� treimi din termenul de prescriptie al respectivei fapte penale. O alt� conditie pentru a beneficia de clement� este ca infractorii s� acopere paguba produs� prin faptele pentru care ar fi trebuit s� fie pusi sub acuzare. Noua notiune de regret efectiv nu ar putea s� se aplice la toate faptele penale, fiind exceptate cele cu violent�, si nu numai. Este vorba de infractiuni cum ar fi cele de viol, pedofilie, t�lh�rie, furt calificat, piraterie. De asemenea, de beneficii nu ar putea uza cei care s�v�rsesc fapte ce tin de s�n�tatea public�, siguranta public�, libertatea religioas� precum si securitatea national�. O alt� categorie de fapte la care regretul efectiv nu functioneaz� s�nt cele care implic� droguri, securitatea aeronautic�, organizatiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, pornografie, adoptii, trafic de persoane sau de tesuturi si celule de origine uman�. S�nt de asemenea excluse infractiunile referitoare la terorism, explozibili, materiale nucleare sau radioactive, genocid, crime de r�zboi. Chiar dac� suspectii pentru astfel de fapte nu ar putea invoca regretul efectiv pentru a sc�pa de pusc�rie, beneficiarii cei mai numerosi ar fi cei denumiti generic ca f�c�nd parte din categoria „gulerelor albe“. Este vorba de cei care s�v�rsesc infractiuni cum ar fi evaziune fiscal�, sp�lare de bani, abuz �n serviciu, �n principiu cam toate faptele din sfera coruptiei, dar si cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese. Senatorul care a initiat acest proiect de lege arat� �n expunerea de motive c� este vorba de o justitie restaurativ� care ar pune accent pe responsabilizarea infractorilor si pe reparatia pe care acestia o pot oferi. „�n cadrul justitiei restaurative, victimele si daunele au un rol central, iar infractorii s�nt tratati �ntr-o manier� mult mai adecvat� nevoilor lor (...) Regretul se exprim� si prin repararea prejudiciului cauzat, sau prin compensarea acestuia �n forma sa b�neasc� sau �n alt� form�, prin trecerea bunurilor si mijloacelor proprii ale infractorului �n proprietatea p�rtii v�t�mate“, conform initiatorului care a mai apreciat c� adoptarea acestei legi ar duce la reducerea num�rului de detinuti din penitenciarele autohtone care s�nt deja suprapopulate. Proiectul de lege este �n dezbatere public� la Senat. R�m�ne de v�zut dac� regretul efectiv devine liter� de lege, sau nu, �n caz afirmativ fiind nevoie numai ca infractorii s� se autodenunte, sau �n caz contrar s� fie depistati de anchetatori mult mai repede dec�t �n perioada generoas� de autodenunt, de dou� treimi din termenul de prescriptie.
|