Pomenire la Brates, la morm�ntul dintre brazi
• s�tenii i-au comemorat s�mb�t�, 7 mai pe ostasii germani c�zuti �n luptele din codrii Tarc�ului �n septembrie 1944 • osemintele s�nt �ngropate �ntr-un morm�nt str�juit de patru brazi • Te Deum-ul �nchinat eroilor a fost oficiat de preotul paroh Emilian C�ruceru • la eveniment a fost prezent si un trimis al Ambasadei Germaniei la Bucuresti • „Ceea ce faceti dumneavoastr� aici este de tot respectul“, a spus Cristian Scarlat, oaspetele t�rc�uanilor • O parte dintre t�rc�uani, �n special v�rsnici cu respect fat� de istoria locului, s-au adunat s�mb�t�, 7 mai, pentru al unsprezecelea an la Brates, �ntru comemorarea a opt ostasi nemti, ce si-au aflat sf�rsitul �n septembrie 1944, �n codrii Tarc�ului. Militari nemti, care �si „tr�iesc“ vesnicia �ntr-un morm�nt comun str�juit de patru brazi falnici plantati �n urm� cu peste sapte decenii prin generozitatea si credinta localnicilor. Surpriza evenimentului de anul acesta a fost prezenta la momentul comemor�rii a domnului Cristian Scarlat, director al Oficiului National pentru Cultul Eroilor, �n calitate de reprezentant al Ambasadei Germaniei la Bucuresti, care a depus o coroan� de flori �n memoria ostasilor nemti c�zuti �n luptele de pe Valea Tarc�ului si a transmis mesajul de multumire din partea Altetei Sale, Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei �n Rom�nia, pentru t�rc�uanii care se �ngrijesc de memoria soldatilor, indiferent de confesiune. Te Deum-ul �nchinat eroilor a fost oficiat de c�tre preotul Emilian C�ruceru, parohul Bratesului, la troita �n�ltat� de localnici. �nainte de slujb�, oamenii locului au aprins c�te o lum�nare si au plantat flori pe morm�nt. „Am oficiat, conform traditiei, si-n acest an o slujb� de pomenire a tuturor celor care si-au aflat sf�rsitul pe c�mpul de lupt� �n aceast� zon�. Gestul credinciosilor din Brates este un act crestinesc �nchinat memoriei tuturor eroilor de orice natie sau confesiune. Aceast� troit� si crucea amplasat� la c�p�t�iul celor ce-si dorm somnul de veci aici, ostasii germani c�zuti �n luptele din septembrie 1944, este semn al biruintei. Chiar dac� slujba oficiat� a avut loc la aceast� troit�, a unor oameni de alt� confesiune, aceasta nu a avut alt� menire dec�t de a �mp�rt�si credinta �n Dumnezeu, care este Unul singur. Iar semnul crucii, simbolul ecumenismului universal. Consider c�, at�ta timp c�t voi p�stori aceste locuri, vom cinsti �mpreun� memoria eroilor trecutului nostru istoric“, a spus, printre altele preotul Emilian C�ruceru la �ncheierea slujbei. La r�ndul s�u, oaspetele a subliniat importanta evenimentului, si a apreciat gestul localnicilor si a preotului, consider�nd c� este un exemplu de cinstire a trecutului si de �mp�care cu istoria. „Am tinut s� fiu prezent la Tarc�u, r�spunz�nd astfel invitatiei dumneavoastr�, dar si ca urmare a interesului Ambasadei fat� de articolele din pres� pe aceast� tem�. Oamenii acestia care au murit si s�nt �ngropati aici, al�turi de miile de soldati de toate natiile, ce s-au sacrificat �n cel de-al Doilea R�zboi Mondial, au r�spuns ordinelor statelor respective, asa cum s-a �nt�mplat de-a lungul istoriei. Cuvintele spuse at�t de frumos de p�rintele dumneavoastr� s�nt din Sf�nta Scriptur�. Si uite c� totusi nu �ntelegem s� ne apropiem mai mult unii de altii. �nchei prin a multumi din suflet din partea Excelentei Sale, Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei la Bucuresti, a atasatului militar si a adjunctului s�u, pentru ceea ce faceti aici de at�tia ani de zile, ca o comunitate cu adev�rat crestin�. Si asta, f�r� s� primiti vreo recompens�, ci doar c� asa ati simtit dumneavoastr� ca adev�rati crestini. Ceea ce faceti dumneavoastr� aici este de tot respectul“, a spus Cristian Scarlat, oaspetele t�rc�uanilor, prezent la Brates. Printre initiatorii evenimentului, ce a devenit de-acum traditie, se num�r� Nicolae Benedek, Constantin Balt� si Ion Socea, prezenti si de aceast� dat� la morm�ntul nemtilor, iar c�t priveste rememorarea unui trecut devenit demult istorie, t�rc�uanii v�rsnici �si amintesc si acum despre luptele ce au avut loc pe Valea Tarc�ului si chiar de momentul �ngrop�rii cadavrelor celor opt nemti. „Tat�l meu a fost unul dintre cei care au participat la �ngroparea celor opt nemti. Eu eram mic atunci, dar, dup� ce am mai crescut, veneam cu tata aici si, �ntr-una din zile, mi-a povestit cum s-a �nt�mplat. Nemtii erau �n retragere. Pe Valea Tarc�ului circula atunci Moc�nita, un tren forestier. Ei au luat trenul si au plecat spre Ardeluta. Rusii au organizat o ambuscad�, si c�nd au ap�rut nemtii, i-au mitraliat. Au murit majoritatea. �n acest loc au fost g�site opt cadavre, si tata �mpreun� cu alti oameni, care nu se aflau pe front, s-a g�ndit c� trebuie �ngropati. Au s�pat o groap� mai mare si i-au b�gat pe toti la un loc. Au pus si o cruce de lemn, iar apoi au plantat patru brazi. Din respect fat� de tat�l meu si pentru comemorarea celor c�zuti aici, am f�cut o cruce din stejar si am luat aceast� initiativ� de a face �n fiecare an c�te o slujb� de pomenire“, a spus Nicolae Benedek. Reamintim faptul c� Tarc�ul a fost teatrul de lupt� �n ambele r�zboaie, pentru c� ceva mai �n amonte, �n Ardeluta, era punctul de frontier�. Revenind la locul comemor�rii, crucea troitei unde s-a oficiat slujba de pomenire, aceasta are �ncrustate cuvintele „�n memoria soldatilor germani c�zuti �n luptele din septembrie 1944“.
|