„Doctorii“ �n plagiate au hot�r�t destinul copiilor nostri !
Gata, s-a adoptat! Avem un nou plan-cadru pentru gimnaziu, dup� dezbateri mai mult sau mai putin furtunoase. Urmeaz� realizarea de noi programe scolare si noi manuale. Dac� totul merge bine, peste vreo cinci-zece ani o s� �ncepem s� vedem rezultatele. Asa se „misc�“ sistemele educationale, �ncet, �n ritmuri lente. Un astfel de document decide, asadar, asupra viitorului societ�tii rom�nesti de m�ine. Construieste, de fapt, societatea de m�ine si are efecte pe zeci de ani de-acum �nainte. Sun� grav si patetic, nu-i asa? P�i asa si este. Un astfel de document are nevoie, �nainte de toate, de viziune, de g�ndire pe termen lung, de c�nt�rire atent� a tuturor efectelor posibile. Ar trebui s� ia �n considerare prognozele privind evolutia economic�, tehnologic�, social� pe 20-30 de ani �nainte. Mai ales �ntr-o tar� ca a noastr�, care are de recuperat un decalaj notabil fat� de t�rile dezvoltate. Noul plan cadru prevede introducerea �n trunchiul comun - adic�, obligatoriu - a materiei „educatie social�“, c�te o or� pe s�pt�m�n�, �n cei patru ani de gimnaziu. A fost sacrificat� o or� de literatur� si limba rom�n�, altfel disciplin� de baz� pentru examenele de capacitate si Bacalaureat. Noile materii m�resc num�rul orelor, asa �nc�t un elev de clasa a VII-a sau a VIII-a risc� p�n� la 34 de ore pe s�pt�m�n�. Un adult care lucreaz� 8 ore pe s�pt�m�n� adun� 40 de ore. Nu neg necesitatea notiunilor pe care le presupun noile materii. Remarc al�turarea „g�ndirea critic� si drepturile copilului“, care s-ar preda la clasa a V-a, dar s� nu m� leg r�ut�cios de detalii. �n schimb, ceea ce combat e ad�ugarea acestor noi discipline care aduc alte ore la un program care este deja exasperant. O �ntrebare cuviincioas� �i are �n vedere pe cei care vor sustine aceste ore. Apoi, care sunt manualele, modalitatea de notare, cum vor ar�ta testele, evaluarea. Si m� lansez tem�tor �n aceste aspect, av�nd experienta materiei numit� „religie“, care s-a transformat �ntr-o controvers� pentru modul �n care a fost si este „predat�“ si nu pentru existenta ei �n sine. Din 1990, de c�nd a devenit materie facultativ� si se numea „educatie moral-religioas�“, si apoi din 1995, c�nd a primit, neinspirat de altfel, caracter obligatoriu, num�rul celor care se retrag de la clas� e �n crestere. Dac� le cerem profesorilor si scolilor s� inoveze, s� inventeze optionale (adaptate la necesit�tile locale), s� fie creativi, s� foloseasc� tehnologiile digitale �n mod aplicat, atunci trebuie s� le si oferim: cursuri de formare profesional�, o dotare mai bun� a scolilor si - m� scuzati c� ating punctul sensibil - salarii decente, ca s� se poat� g�ndi linistiti la viata lor profesional�, f�r� grija zilei de m�ine. Aici, dl. ministru Adrian Curaj nu mai are dreptate: �ntrebat cum vor fi folosite tehnologiile IT, dat fiind c� multe scoli nu au computere conectate la internet, a zis c� „informatica se poate �nv�ta si pe telefon“. Asta e din seria „dac� n-au p�ine, s� m�n�nce cozonac“. Le d� scoala elevilor c�te-un smartphone 4G? Asa c�, deocamdat�, s� vedem ce-o mai urma. Avem un plan-cadru cu ore mai multe si care nu prea arat� vizionar. �n locul unor noi materii, cu denumiri pretioase, poate c� av�nd ceva notiuni de etic�, recentul dosar Panama nu ar exista si probabil comisioanele financiar-monetare ar fi mai morale, mai ales c�nd e vorba de banul public. �n egal� m�sur�, �n ciuda pledoariilor furtunoase pentru o viat� s�n�toas� orele de sport r�m�n �n gimanziu la dou� pe s�pt�m�n� desi Ion Tiriac constata, cu am�r�ciune, c� „noi nu mai stim s� fugim“. F�r� �ndoial�, toate aceste modific�ri vor suporta alte modific�ri dup� ce practica va bate teoria. C� asa e �n viat�, mai ales c�nd tr�iesti �n Rom�nia. Cu foarte mici exceptii, tot ce s-a-nt�mplat gresit �n istoria acestei t�ri a fost dintr-o lips� total� de viziune. Plebea a �nghitit tot ce a primit �n blid. Legionarism, comunism, capitalismul �sta de cumetrie (vorba lui Iliescu), totul a fost �nghitit pe nemestecate. Nimic nu a fost pus sub lupa �ntreb�rii (vezi procentele de simpatie ale edililor condamnati), pentru c� rom�nul, asa cum e-nv�tat tocmai din scoal�, nu trebuie s� pun� problema „altfel“. Dac� la clas� ti se spune c� Eminescu a vrut s� spun� asta, p�i asta a vrut s� spun�. Si nimic mai mult. Rom�nul n-a �nv�tat niciodat� dac� n-a gresit. P�n� n-a d�r�mat sau n-a supraconstruit, nu si-a dat seama de gaf�. Semidoctii cu titluri academice, „cucerite“ la universit�ti obscure abia dup� ce au ajuns pe cai mari �n politic�, ne sfideaz� cu „analfabetismul“ democratic ce le curge prin vene (ei nu discut�, ei stiu) si de la ad�postul imunit�tii ne transform� copiii �n sclavi. Asa cum ar�tam, un elev va ajunge s� aib� 34 de ore pe s�pt�m�n�, aproape ca angajatul ce lucreaz� 40 de ore �n acelasi interval. �n aceast� situatie, probabil c� scoala ar trebui s� se desf�soare dup� normele Codului Muncii nu ale Ministerului Educatiei. �n tot acest timp vom continua s� avem rezultate din ce �n ce mai proaste la bacalaureat, vom fi ultimii la testele PISA, vom avea cifre tot mai ridicate ale abandonului scolar si o fug�, tot mai rapid�, a v�rfurilor c�tre colegiile si universit�tile str�ine, f�r� g�nd de re�ntoarcere. Prostia rom�neasc� a ajuns la zenit. F�r� s-o stim, ne desfiint�m!
|