O nou� genera�ie de sacrificiu: italieni�ti, germani�ti, c�p�unari
Vara trecut�, la „Paharnicu“, �n timp ce tocmai m� �nfruptam cu micii lui Grecu, la masa noastr� de amici au mai sosit dou� cuno�tin�e de-a comesenilor mei, pietreni, proasp�t ap�ru�i din Italia, de la munc�. Au fost invita�i la mas� �i ne-am str�ns m�inile. Oameni buni, eu am str�ns multe m�ini la via�a mea, c�-s b�iat de ga�c�, socializez �i-mi plac oamenii. V� pot spune c� �n via�a mea n-am str�ns o m�n� mai b�t�torit� de munc�, de t�rnacop, lopat�, cazma, sap�, coas�, mistrie, orice. Omul �la avea o m�n� b�tucit� de munc�, era ca o c�r�mid�, ca o bucat� de piatr�, avea b�t�turi pe toat� suprafa�a palmei. Ce glum� ar fi fost s�-i citeasc� cineva lui �n palm�, cu linia vie�ii, a norocului, a mor�ii?! Avea o m�n� ca o tragedie antic�, o m�n� muncit� r�u de tot, o scoar�� de copac, diform�, ireal�. �n plus, ochii �i gestica �i vorbele jenate ale acelui purt�tor de asemenea m�n� m-au tu�at. Un ins mare, blegu� �i cu un bun sim� imens. Fuma Marlboro cu inocen�a unui pu�ti de liceu care era prins fum�nd �n closet. Venise cu o ma�in� adev�rat�, de second-hand, fuma Marlboro, avea portofelul burdu�it cu bani, dar avea gesturi de sclav, de yes-man, de Nil�, iar discu�iile cu el nu puteau dep�i, �n nici un fel, cotidianul imediat. Intr�nd �n sufletul lui, b�nd, m�nc�nd �nd�rjit mici �i vorbind pe limba lui destul de limitat�, am �n�eles c� muncea de mul�i ani �n Italia, �n construc�ii. Zile, luni, ani, �ntr-un ritm infernal impus de patron. Am �n�eles c� se l�sa exploatat ca ho�ii de cai �i c�, de ani de zile, hrana lui de baz� erau conservele �i salamul. Trecuse bini�or de 30 de ani �i �i propusese s� mai lucreze un timp �n Italia, apoi s� vin� acas� �i s� fac� un gater. Cum �l vedeam eu cam blegu�, am g�ndit, pe moment, c�-l m�n�nc� �tia ai no�tri, cu gaterele, cu fulgi cu tot. Poate m� �n�el?! Cel�lalt italienist, deh, mai stilat, dar nu prea departe de Omul-m�n�, un fel de �mechera� total incult, dar cu un ceas c�t o solni��, care-i ar�ta (c� ne-a ar�tat) ora de la New York, Londra, Tokio �.a.m.d.
Una peste alta, de la ei �i de la al�ii, cu excep�ia banilor cu care ei vin �n �ar� �i-s a�a de m�ndri, c�teodat�, guvernan�ii Rom�niei, nimeni nu vorbe�te de umilire. De umilirea la care s�nt supu�i rom�nii care se duc slug� la D�rloag�, s� care gunoiul, s� sape �an�uri, s� �ngrijeasc� babe care se scap� pe ele, s� culeag� c�p�unile, merele �i perele altora. Este munc�, e adev�rat, este pl�tit�, e adev�rat, oamenii ace�tia �i-au f�cut speran�e, c�tig� �ntr-o lun� acolo, lucr�nd la salubrizare, c�t ar c�tiga aici �ntr-un an, lucr�nd �n �nv���m�nt. Apoi, vin �n �ar� cu bani. Se mai spune, de c�te unii filozofi de televiziune care g�ndesc pozitiv, c� ace�tia vin de-afar� cu o alt� mentalitate, ceea ce, din nou, este bine, integrator, civilizant. Numai c� anii de umilin��, �ndura�i acolo, las� sechele. Nu vorbesc prostii! Mai mult, cred c� este o alt� genera�ie de sacrificiu a Rom�niei, carne rom�neasc� de tun v�ndut� ieftin, �ntr-o Europ� ciudat�. La Bruxelles, �n '95, pe Rue de la Paix, adic� �n buricul Uniunii Europene, am v�zut cu ochii mei panouri electorale imense �i rasiste - „Afar� cu str�inii!“ - pe c�te jum�tate de bloc. Nu mi-a venit a crede ochilor, apoi am �n�eles c� sanc�iunile antirasiste promovate de UE s�nt valabile, �n genere, pentru „negrii“ din estul Europei, pentru noi. A�adar, nu trebuie s� vorbim, ofusca�i, numai despre ho�ii �i cer�etorii rom�ni din Europa, ci �i despre acel Nil� din Piatra Neam�, cu m�inile b�tucite de munc�.
|