Inflatia de strategii
�n noul limbaj de lemn post-aderare �nt�lnim foarte des notiuni precum: master-plan, proiect, strategie, impact, sustenabilitate, etc.
Avem at�tea proiecte, master-planuri si strategii �n domenii precum dezvoltare regional�, securitate national�, transport ori agricultur�, �nc�t ar putea umple un vagon �n varianta listat� ori c�teva sute de terra-biti de informatie electronic�. Toate aceste studii au costat bani grei, zeci de milioane de euro, dar foarte putine au fost puse �n aplicare. Motivele sunt numeroase: lipsa programelor sub-secvente si a studiilor tehnice de calitate, neadaptarea la realit�tile din teren, birocratia si schimb�rile politice, dorinta de a alimenta permanent clientela de consultant�. Din motive care tin de fudulia �nn�scut� a diriguitorilor nostri, fiecare guvern s-a simtit dator s� "revolutioneze" c�t mai multe domenii, invent�nd iar si iar roata si focul, dar venind si cu c�te o not� personal�, asa, ca s� r�m�n� �n istorie. Nici m�car guvernul tehnocrat, care ar fi trebuit doar s� gestioneze treburile curente �ntr-un an electoral, nu a rezistat tentatiei de a produce mai multe strategii, care mai de care mai revolutionar� si mai frumos ambalat�. Astfel, am identificat un frumos document intitulat „Pachet integrat pentru combaterea s�r�ciei“, �n fapt un soi de rezumat al propunerilor de proiecte sociale pe fonduri europene, combinat cu c�teva idei cu titluri de impact, gen „Prima lumin�“- panouri fotovoltaice pentru zonele izolate. Eu stiam c� „prima lumin�“ a produs-o altcineva, dar dac� actualul guvern doreste a se manifesta drept un demiurg al timpurilor moderne, fie si asa. F�r� a intra �n toate detaliile strategiei cu pricina, vreau s� semnalez doar dou� aspecte relevante pentru functionarea strategiilor si institutiilor noastre. Se vorbeste despre programul „Niciun copil f�r� identitate“ prin care, la un cost estimat de 1.000 euro de copil, 10.000 de copii vor primi acte de identitate. Cei 10.000.000 de euro se vor cheltui, conform autorilor, pe costuri de tribunal, asistent� social�, transport, etc. si va trebui modificat� si legea cu privire la actele de stare civil� prin declararea pe proprie r�spundere a domiciliului.
„Prevenire p�r�sire copii �n institutii sanitare!“, buget de vreo 340.000.000 euro
Din c�te stiu eu, avem destule autorit�ti, pl�tite destul de bine pentru a rezolva aceast� problem� a copiilor f�r� identitate: asistenti sociali, medici, functionari de stare civil�, politisti, etc. Chiar trebuie s� cheltuim (din fonduri UE sau nu) 10.000.000 euro pentru niste probleme ce trebuiau s� fie rezolvate de stimabilii functionari? Mai mult, se propune o ineptie de parc� nu ne-am trezit dup� gol�nia cu mii de „chiriasi“ la o singur� adres�: cum s� declari domiciliul pe proprie r�spundere, f�r� niciun act doveditor? P�i, dac� eu declar c� locuiesc la Cotroceni, SPP-ul m� las� s� intru nestingherit?! O alt� „actiune“ se cheam� „Prevenire p�r�sire copii �n institutii sanitare!“ Pentru aceast� „actiune“ se vor cheltui vreo 340.000.000 euro! Da, e vorba de 340 milioane euro, �mp�rtiti �n mod rasist pe categorii - „roma“ si „non-roma!“ Poate credeti c� banii �stia se vor duce pe niscaiva ajutoare pentru mame si copii, suportarea unor cheltuieli pentru cazarea si �ngrijire, reintegrare social�, etc.? Nici vorb�! Banii se vor pl�ti pentru „formare, salarii asistenti sociali si psihologi din unit�ti sanitare“ ca urmare a politicii de „prevenire a separ�rii copilului de familie la nastere“. Mai simplu, banii vor intra �n buzunarele unor firme de „formare“ si a asistentilor sociali si psihologilor din spitale pentru ca acestia din urm� s� fie �nv�tati s�-si fac� meseria?! Am dat doar dou� exemple de „programe“ care, la ad�postul gravit�tii problemei abordate, nu fac dec�t s� se adauge la sirul nesf�rsit de strategii si proiecte inutile, dar b�noase pentru cei care le gestioneaz�. Problema e c�, la un moment dat, banii europeni se vor termina, iar noi ne vom trezi cu aceleasi chestiuni de rezolvat ca si la aderare, poate chiar mai ad�nc instaurate �n societate.
Bine�nteles, strategii de profesie nu �si vor asuma nicio r�spundere, ci vor continua s� produc� pe band� rulant� programe de p�pat bani publici �n folosul c�puselor bugetare.
|