Inflatia de strategii

În noul limbaj de lemn post-aderare întâlnim foarte des notiuni precum: master-plan, proiect, strategie, impact, sustenabilitate, etc.
Avem atâtea proiecte, master-planuri si strategii ĂŽn domenii precum dezvoltare regionalĂŁ, securitate nationalĂŁ, transport ori agriculturĂŁ, ĂŽncât ar putea umple un vagon ĂŽn varianta listatĂŁ ori câteva sute de terra-biti de informatie electronicĂŁ. Toate aceste studii au costat bani grei, zeci de milioane de euro, dar foarte putine au fost puse ĂŽn aplicare. Motivele sunt numeroase: lipsa programelor sub-secvente si a studiilor tehnice de calitate, neadaptarea la realitĂŁtile din teren, birocratia si schimbĂŁrile politice, dorinta de a alimenta permanent clientela de consultantĂŁ. Din motive care tin de fudulia ĂŽnnĂŁscutĂŁ a diriguitorilor nostri, fiecare guvern s-a simtit dator sĂŁ "revolutioneze" cât mai multe domenii, inventând iar si iar roata si focul, dar venind si cu câte o notĂŁ personalĂŁ, asa, ca sĂŁ rĂŁmânĂŁ ĂŽn istorie. Nici mĂŁcar guvernul tehnocrat, care ar fi trebuit doar sĂŁ gestioneze treburile curente ĂŽntr-un an electoral, nu a rezistat tentatiei de a produce mai multe strategii, care mai de care mai revolutionarĂŁ si mai frumos ambalatĂŁ. Astfel, am identificat un frumos document intitulat „Pachet integrat pentru combaterea sĂŁrĂŁciei“, ĂŽn fapt un soi de rezumat al propunerilor de proiecte sociale pe fonduri europene, combinat cu câteva idei cu titluri de impact, gen „Prima luminĂŁ“- panouri fotovoltaice pentru zonele izolate. Eu stiam cĂŁ „prima luminĂŁ“ a produs-o altcineva, dar dacĂŁ actualul guvern doreste a se manifesta drept un demiurg al timpurilor moderne, fie si asa. FĂŁrĂŁ a intra ĂŽn toate detaliile strategiei cu pricina, vreau sĂŁ semnalez doar douĂŁ aspecte relevante pentru functionarea strategiilor si institutiilor noastre. Se vorbeste despre programul „Niciun copil fĂŁrĂŁ identitate“ prin care, la un cost estimat de 1.000 euro de copil, 10.000 de copii vor primi acte de identitate. Cei 10.000.000 de euro se vor cheltui, conform autorilor, pe costuri de tribunal, asistentĂŁ socialĂŁ, transport, etc. si va trebui modificatĂŁ si legea cu privire la actele de stare civilĂŁ prin declararea pe proprie rĂŁspundere a domiciliului.

„Prevenire pĂŁrĂŁsire copii ĂŽn institutii sanitare!“, buget de vreo 340.000.000 euro

Din câte stiu eu, avem destule autoritĂŁti, plĂŁtite destul de bine pentru a rezolva aceastĂŁ problemĂŁ a copiilor fĂŁrĂŁ identitate: asistenti sociali, medici, functionari de stare civilĂŁ, politisti, etc. Chiar trebuie sĂŁ cheltuim (din fonduri UE sau nu) 10.000.000 euro pentru niste probleme ce trebuiau sĂŁ fie rezolvate de stimabilii functionari? Mai mult, se propune o ineptie de parcĂŁ nu ne-am trezit dupĂŁ golĂŁnia cu mii de „chiriasi“ la o singurĂŁ adresĂŁ: cum sĂŁ declari domiciliul pe proprie rĂŁspundere, fĂŁrĂŁ niciun act doveditor? PĂŁi, dacĂŁ eu declar cĂŁ locuiesc la Cotroceni, SPP-ul mĂŁ lasĂŁ sĂŁ intru nestingherit?! O altĂŁ „actiune“ se cheamĂŁ „Prevenire pĂŁrĂŁsire copii ĂŽn institutii sanitare!“ Pentru aceastĂŁ „actiune“ se vor cheltui vreo 340.000.000 euro! Da, e vorba de 340 milioane euro, ĂŽmpĂŁrtiti ĂŽn mod rasist pe categorii - „roma“ si „non-roma!“ Poate credeti cĂŁ banii ĂŁstia se vor duce pe niscaiva ajutoare pentru mame si copii, suportarea unor cheltuieli pentru cazarea si ĂŽngrijire, reintegrare socialĂŁ, etc.? Nici vorbĂŁ! Banii se vor plĂŁti pentru „formare, salarii asistenti sociali si psihologi din unitĂŁti sanitare“ ca urmare a politicii de „prevenire a separĂŁrii copilului de familie la nastere“. Mai simplu, banii vor intra ĂŽn buzunarele unor firme de „formare“ si a asistentilor sociali si psihologilor din spitale pentru ca acestia din urmĂŁ sĂŁ fie ĂŽnvĂŁtati sĂŁ-si facĂŁ meseria?! Am dat doar douĂŁ exemple de „programe“ care, la adĂŁpostul gravitĂŁtii problemei abordate, nu fac decât sĂŁ se adauge la sirul nesfârsit de strategii si proiecte inutile, dar bĂŁnoase pentru cei care le gestioneazĂŁ. Problema e cĂŁ, la un moment dat, banii europeni se vor termina, iar noi ne vom trezi cu aceleasi chestiuni de rezolvat ca si la aderare, poate chiar mai adânc instaurate ĂŽn societate.
BineĂŽnteles, strategii de profesie nu ĂŽsi vor asuma nicio rĂŁspundere, ci vor continua sĂŁ producĂŁ pe bandĂŁ rulantĂŁ programe de pĂŁpat bani publici ĂŽn folosul cĂŁpuselor bugetare.