Infrastructura, marea problemďż˝ a turismului

• aceasta este concluzia la care s-a ajuns ďż˝n urma discutiilor dintre reprezentantii Camerei de Comert cu cei ai firmelor din domeniu • au fost propuse mai multe solutii care au fost ďż˝naintate cďż˝tre Prefecturďż˝, Consiliul Judetean, ANT sau parlamentari •

Mediul de afaceri din domeniul turismului s-a ďż˝ntďż˝lnit cu reprezentantii Camerei de Comert si Industrie Neamt pentru a stabili problemele cu care se confruntďż˝ operatorii economici de profil, dar si pentru a cďż˝uta solutiile care se impun. La evenimentul de pe 18 februarie au participat reprezentantii a 30 de firme, pensiuni, restaurante, hoteluri, agentii de turism si patru ai primďż˝riilor. „Una din cele mai mari probleme este lipsa infrastructurii generale - cďż˝i de acces pďż˝nďż˝ ďż˝n judet si spre obiectivele turistice din judet. De exemplu, drumul de intrare ďż˝n municipiul Piatra Neamt dinspre comuna Alexandru cel Bun este stricat, desi este o zonďż˝ rezidentialďż˝ ďż˝n care se aflďż˝ amplasate circa 40 de pensiuni. Un alt semnal de alarmďż˝ a fost tras pentru statiunea Durďż˝u care are din ce ďż˝n ce mai putini turisti, desi ďż˝n zonďż˝ continuďż˝ investitiile ďż˝n infrastructura turisticďż˝. Ar trebui accentuatďż˝ promovarea ca destinatie de relaxare a statiunii cu muntele Ceahlďż˝u si pďż˝rtia de schi, dar si repararea drumurilor care leagďż˝ statiunea de Izvorul Muntelui si baraj pe malul lacului“, a declarat Mihai Apopii, presedintele CCI Neamt. O altďż˝ problemďż˝ ar fi neprofesionalismul organelor de control de la entitďż˝tile cu atributiuni ďż˝n acest sens. Operatorii au evidentiat faptul cďż˝ echipele de control au un comportament necivilizat, ostil si abuziv. Nu existďż˝ nici o institutie sau organism independent cďż˝ruia sďż˝-i fie sesizate aceste abuzuri asa cum nu existďż˝, sau existďż˝ dar nu functioneazďż˝, nici rolul de ďż˝ndrumare la nivelul fiecďż˝rei institutii care autorizeazďż˝ diversele activitďż˝ti.

Multe taxe parafiscale si legislatie proastďż˝

S�nt unele institutii sau salariati ai acestora care directioneaz� agentii economici c�tre diverse firme de consultant�. Afaceristii din turism au mai reclamat multitudinea taxelor parafiscale, cum ar fi taxarea difuz�rii programelor de radio si televiziune si a drepturilor de autor, care s�nt lunare, indiferent dac� o pensiune lucreaz� �ntr-o lun�, sau nu. Nu exist� la nivelul prim�riilor o politic� de educare a proprietarilor de imobile pentru p�strarea cur�teniei si �nfrumusetarea gospod�riilor �n asa fel �nc�t peisajul natural s� nu fie deteriorat de prezenta uman�, au mai spus afaceristii. Turismul este o activitate care �n afara sezonului turistic obtine majoritatea veniturilor din evenimente ocazionale, desi legea nu le permite angajarea zilierilor. Alte aspecte negative s�nt lipsa transportului destinat �n mod special deplas�rii turistilor c�tre obiectivele din judet si inexistenta pe piat� a fortei de munc� calificat� si necalificat�. Pentru remedierea acestora au fost identificate solutii cum ar fi corelarea eforturilor autorit�tilor locale, parlamentari si alti decidenti politici pentru a �mbun�t�ti at�t infrastructura de transport, c�t si cea de turism. Toate institutiile ar trebui s� realizeze brosuri tematice, practice si foarte explicite �n asa fel �nc�t s� le fie foarte usor tuturor administratorilor s� pun� �n practic� legea. S-a mai cerut un birou de sesizare a abuzurilor institutiilor la Corpul de Control al Guvernului, organizarea de c�tre Consiliul Judetean a unor trasee de transport a turistilor la principalele obiective din judet, sau participarea firmelor la structuri asociative (camera de comert, patronate, asociatii, fundatii - ONG) care s� aib� capacitate executiv� de a organiza dezbateri, de a sintetiza problematica din sector �n timp util si de a identifica si propune solutii pentru decidentii politici sau administratia public� local�. Toate acestea au fost transmise decidentilor cum ar fi Prefectura, Consiliul Judetean, ANT, sau parlamentari.