Infrastructura, marea problemĂŁ a turismului

• aceasta este concluzia la care s-a ajuns ĂŽn urma discutiilor dintre reprezentantii Camerei de Comert cu cei ai firmelor din domeniu • au fost propuse mai multe solutii care au fost ĂŽnaintate cĂŁtre PrefecturĂŁ, Consiliul Judetean, ANT sau parlamentari •

Mediul de afaceri din domeniul turismului s-a ĂŽntĂŽlnit cu reprezentantii Camerei de Comert si Industrie Neamt pentru a stabili problemele cu care se confruntĂŁ operatorii economici de profil, dar si pentru a cĂŁuta solutiile care se impun. La evenimentul de pe 18 februarie au participat reprezentantii a 30 de firme, pensiuni, restaurante, hoteluri, agentii de turism si patru ai primĂŁriilor. „Una din cele mai mari probleme este lipsa infrastructurii generale - cĂŁi de acces pĂŽnĂŁ ĂŽn judet si spre obiectivele turistice din judet. De exemplu, drumul de intrare ĂŽn municipiul Piatra Neamt dinspre comuna Alexandru cel Bun este stricat, desi este o zonĂŁ rezidentialĂŁ ĂŽn care se aflĂŁ amplasate circa 40 de pensiuni. Un alt semnal de alarmĂŁ a fost tras pentru statiunea DurĂŁu care are din ce ĂŽn ce mai putini turisti, desi ĂŽn zonĂŁ continuĂŁ investitiile ĂŽn infrastructura turisticĂŁ. Ar trebui accentuatĂŁ promovarea ca destinatie de relaxare a statiunii cu muntele CeahlĂŁu si pĂŽrtia de schi, dar si repararea drumurilor care leagĂŁ statiunea de Izvorul Muntelui si baraj pe malul lacului“, a declarat Mihai Apopii, presedintele CCI Neamt. O altĂŁ problemĂŁ ar fi neprofesionalismul organelor de control de la entitĂŁtile cu atributiuni ĂŽn acest sens. Operatorii au evidentiat faptul cĂŁ echipele de control au un comportament necivilizat, ostil si abuziv. Nu existĂŁ nici o institutie sau organism independent cĂŁruia sĂŁ-i fie sesizate aceste abuzuri asa cum nu existĂŁ, sau existĂŁ dar nu functioneazĂŁ, nici rolul de ĂŽndrumare la nivelul fiecĂŁrei institutii care autorizeazĂŁ diversele activitĂŁti.

Multe taxe parafiscale si legislatie proastĂŁ

SĂŽnt unele institutii sau salariati ai acestora care directioneazĂŁ agentii economici cĂŁtre diverse firme de consultantĂŁ. Afaceristii din turism au mai reclamat multitudinea taxelor parafiscale, cum ar fi taxarea difuzĂŁrii programelor de radio si televiziune si a drepturilor de autor, care sĂŽnt lunare, indiferent dacĂŁ o pensiune lucreazĂŁ ĂŽntr-o lunĂŁ, sau nu. Nu existĂŁ la nivelul primĂŁriilor o politicĂŁ de educare a proprietarilor de imobile pentru pĂŁstrarea curĂŁteniei si ĂŽnfrumusetarea gospodĂŁriilor ĂŽn asa fel ĂŽncĂŽt peisajul natural sĂŁ nu fie deteriorat de prezenta umanĂŁ, au mai spus afaceristii. Turismul este o activitate care ĂŽn afara sezonului turistic obtine majoritatea veniturilor din evenimente ocazionale, desi legea nu le permite angajarea zilierilor. Alte aspecte negative sĂŽnt lipsa transportului destinat ĂŽn mod special deplasĂŁrii turistilor cĂŁtre obiectivele din judet si inexistenta pe piatĂŁ a fortei de muncĂŁ calificatĂŁ si necalificatĂŁ. Pentru remedierea acestora au fost identificate solutii cum ar fi corelarea eforturilor autoritĂŁtilor locale, parlamentari si alti decidenti politici pentru a ĂŽmbunĂŁtĂŁti atĂŽt infrastructura de transport, cĂŽt si cea de turism. Toate institutiile ar trebui sĂŁ realizeze brosuri tematice, practice si foarte explicite ĂŽn asa fel ĂŽncĂŽt sĂŁ le fie foarte usor tuturor administratorilor sĂŁ punĂŁ ĂŽn practicĂŁ legea. S-a mai cerut un birou de sesizare a abuzurilor institutiilor la Corpul de Control al Guvernului, organizarea de cĂŁtre Consiliul Judetean a unor trasee de transport a turistilor la principalele obiective din judet, sau participarea firmelor la structuri asociative (camera de comert, patronate, asociatii, fundatii - ONG) care sĂŁ aibĂŁ capacitate executivĂŁ de a organiza dezbateri, de a sintetiza problematica din sector ĂŽn timp util si de a identifica si propune solutii pentru decidentii politici sau administratia publicĂŁ localĂŁ. Toate acestea au fost transmise decidentilor cum ar fi Prefectura, Consiliul Judetean, ANT, sau parlamentari.