Legifer�m, legifer�m, p�n� ne g�sim un loc
Se apropie finalul celei de a saptea legislaturi a Parlamentului si alesii neamului se preg�tesc s�-si fac� bagajele de duc�, marcati de o �ngrijorare cresc�nd�. Mai ales de c�nd cu pr�dalnicele „criterii de integritate“ ale partidelor compromise, senatorii si deputatii nu-si mai g�sesc rosturile zilelor ce vor urma dup� viata parlamentar�. S-a declansat o zbatere subteran�, aparent greu de sesizat la prima vedere, �n a c�uta noi oportunit�ti, �n afara Parlamentului, care s� asigure supravietuirea ex-parlamentarului �n conditii, cel putin la fel de confortabile, pe drumul prop�sirii continue. Exist� o foame de locuri c�ldute, care dac� nu exist� trebuie s� fie create �n regim de urgent�.
Inventivitatea nu are limite �n acest sens. S-a g�sit solutia cre�rii de noi si noi organisme de „utilitate public�“, care s� asigure functii b�noase si suspuse pentru cei care nu vor mai fi parlamentari si pentru clientela partidelor din care acestia provin. Locul unde astfel de oportunit�ti pot fi create este Parlamentul �n care initiatorii solutiilor de supravietuire �si transpun intentiile de viitor �n legi. La Senat, �n prezent se coace la foc potrivit, un proiect de lege, care vizeaz� un nou model de organizare, prin asociere, a consilierilor juridici de tot neamul, de pe �ntreg teritoriul Rom�niei. �mpotriva vointei lor, se doreste ca acestia s� fie ajutati s� treac� strada prin asociere fortat� �ntr-un ORDIN unde s� activeze pe baz� de autorizatii si cotizatii. Structurile piramidale de conducere ale Ordinului vor fi constituite de sus �n jos, modelul neav�nd nimic democratic si constitutional. Bucurestiul, care conform modelului propus este rampa de lansare a Ordinului, are deja conducerea ocupat� de initiatorii legii, care au prerogative de zei peste muritorii cu studii juridice. Unul dintre initiatorii proiectului este senatorul Ioan Chelaru, care mult as vrea s� stiu, cu ce i-au c�sunat consilierii juridici si de ce tine neap�rat s�-i vad� �nregimentati sub flamurile unei initiative controversate. Poate nu toti , dar suficienti consilieri juridici, din interes profesional, sunt cuprinsi �n structuri asociative, pe specialit�ti, particip�nd la activit�ti, organizate pe plan national sau international. Sub t�v�lugul noii legi, acesti consilieri vor fi fortati s� renunte la apartenenta la asocieri, dac� vor s� mai profeseze �n continuare. Nu ar fi nimic de comentat dac� acest Ordin ar fi o structur� care s� se realizeze, de jos �n sus, �n mod voluntar si care s� coexiste �n paralel cu alte structuri asociative, deja existente si care s� ofere oportunit�ti stimulative pentru consilierii membri. Dar Ordinul se doreste a fi UNIC pe tar�, s� detin� �ntreg monopolul organiz�rii si autoriz�rii, s� nu permit� practicarea meseriei de consilier juridic, dec�t propriilor membri si bine�nteles pe baz� de cotizare pe principiul cotei parte. Calitatea de membru al Ordinului presupune obedient� fat� de aceast� structur� si mai ales fat� de conducerea piramidal�. Numai comunistii mai practicau �nregiment�ri de anvergura aceasta. Modelul Ordinului nu este nici pe departe o premier�. Cunosc multiple �ncerc�ri de �nregimentare, pe baza unor legi cu dedicatie, a diferitelor categorii profesionale, �n care autorii legilor, tineau mortis s� asigure dominarea si organizarea profesional�, �n structuri exclusiviste, care s� decid� cine are dreptul s� profeseze si cine nu. Astfel, un instructor de conducere auto din Bac�u, care a recunoscut public c� a mijlocit mita pentru politie, �n obtinerea permiselor auto pentru cei pe care �i instruia, si-a convins alesii parlamentari din circumscriptie s� lanseze un proiect de lege, prin care toti instructorii auto s� fie �nregimentati �n nu stiu ce Camer�, unde, pe baz� de autorizare si cotizatie, s� aib� dreptul de a profesa. Interesant este, c� �n astfel de legi, reglement�rile referitoare la domeniu, cuprind circa 20-25 % din continut, restul reglement�nd modul cum se organizeaz� structura, care este schema piramidal�, cum se aleg (bine�nteles de sus �n jos) conducerile, cum se stabilesc retributiile acestora si cum se percep cotizatiile. Elementul comun al tuturor proiectelor de astfel de legi este cel legat de conditionarea profes�rii de plata cotizatiei, ceea ce este „curat neconstitutional. Nu cu mult timp �n urm�, o astfel de tentativ� legislativ� viza zona asigur�rilor de daune auto. Nu se poate spune c� domeniul respectiv nu ar trebui reformat. Dar aiuritor este modelul propus, printr-un proiect de lege, care pentru unii parlamentari f�r� viitor se pare a fi man� cereasc�. Se vede de la o post� c� o m�n� de interesati, unii chiar din Neamt, caut� s� pun� m�na pe activitatea de acordare a desp�gubirilor auto, pentru a decide discretionar cum s� se realizeze plata acestora, impun�nd justitiei solutii unice, limit�ndu-se dreptul de contestare �n instante. Principalii beneficiari ai unei astfel de legi ar trebui s� fie posesorii de asigur�ri RCA si CASCO, dar nu este asa. Principalii beneficiari sunt unit�tile autoservice, care vor s� fac� legea �n asigur�ri. Alegerile parlamentare se apropie si �n unele comisii parlamentare este fierbere mare. Legile cu dedicatie trebuie promovate c�t mai repede. Disperarea induce foamea de locuri pentru parlamentarii care nu se mai reg�sesc pe liste.
|