Un G�nd

Respectul politicianului romďż˝n pentru cetďż˝teni este de notorietate: egal cu zero. Au fost rare si, cel mai adesea esuate ďż˝n pierzanie, proiecte colective dedicate „independentei“, unei gestiuni autonome a cďż˝ilor de urmat, a prioritďż˝tilor, eforturilor angajate si riscurilor asumate. Cel mai adesea, astfel de ďż˝ncercďż˝ri au rďż˝mas la nivel de „aventuri“... Pďż˝rem sďż˝ fim de veacuri (milenii?) un popor „ďż˝n asteptare“. Sunďż˝ cam prost. Avem o serie de politicieni care pretind cďż˝ vor schimbarea clasei politice si clameazďż˝ capital politic si social prin auto-legitimarea ca „noua clasďż˝ politicďż˝“, desi ei provin din fosta sau actuala clasďż˝ politicďż˝. Avem o serie de miscďż˝ri si actiuni la firul ierbii care ďż˝nsďż˝ nu-si (mai) gďż˝sesc drumul ďż˝n vacarmul vocilor care clameazďż˝ viitorul si schimbarea. La ce sďż˝ ne asteptďż˝m, sincer si lucid, de la politicienii din „frumoasa noastrďż˝ Perlďż˝“? Asemeni „generalului de Pďż˝slďż˝“ si „smecherului de Alexandria“ ori a cuplului de „stand up comedy“ din „dreapta“ esicherului politic, acolitii lor locali umblďż˝ cu o vrabie lesinatďż˝ pe post de cioarďż˝ vopsitďż˝ ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ ne vďż˝ndďż˝ si blana ursului din pďż˝durile defrisate ale Neamtului. Deficitul de ďż˝ncredere, pe planuri si nivele multiple dominďż˝, ca mecanism, tocmai dependenta de asteptare. Sau, de ce nu, de bun simt comun. „Sďż˝ vedem ce-o sďż˝ fie“ - nu a rďż˝mas aceasta, de veacuri, lozinca neamului?! „Ne-om descurca noi cumva“. „Dacďż˝ nu, altďż˝datďż˝!“. „Asta e! La noi nu se poate!“. „Ungurii, sau rusii, sunt de vinďż˝!..“. Paradoxal, nu suntem pesimisti!! Rďż˝mďż˝nem surprinzďż˝tor de veseli. Chiar si dupďż˝ intervale dintre cele mai pďż˝guboase. Privim ghinionul ca pe ceva mai curďż˝nd trecďż˝tor, superficial, ďż˝ntr-o realitate cu adďż˝ncimi necunoscute, chiar perene. De aici, o horďż˝ fďż˝rďż˝ oprire, jocuri succesive generďż˝nd o zďż˝pďż˝cealďż˝ istoricďż˝ pe cďż˝t de incoerentďż˝, pe atďż˝t de trainicďż˝. Desigur, la limita mediocritďż˝tii. Adevďż˝r trist. Ca romďż˝ni, ne mďż˝ndrim nu cu putine compromisuri. La nivel individual, dar si pe cďż˝mpuri mari, dintre cele mai sofisticate: culturďż˝, stiintďż˝, piete, tehnologie…. Ca tarďż˝, popor, rďż˝mďż˝nem la periferie. Eventual la granita dintre imperii aflate ďż˝n conflict. Asteptďż˝m sďż˝ fim trďż˝dati, vďż˝nduti! Sau doar folositi... Plecďż˝ndu-ne politicos sau scrďż˝snind din dinti ďż˝n fata noilor „oaspeti“.
Si astfel m� str�bate un g�nd si nu unul duios!

Subcultura supunerii

Am dob�ndit, �n timp, o subcultur� a supunerii, subordon�rii, complicit�tii, tr�d�rilor succesive, multilaterale, prezentate generos �n manualele scolare ca acte de eroism individual sau colectiv. Da, uneori rom�nii �ntrec astept�rile! Fac surprize... Desigur, afl�m mai t�rziu c� doar le execut�. Sub coordonarea atent� a noilor st�p�ni.
O ignorantďż˝ instalatďż˝, atotcuprinzďż˝toare, derivatďż˝, pe de o parte, dintr-o nevoie modestďż˝ de informare exactďż˝ si la zi, puternic conectatďż˝ ďż˝n acceptarea lejerďż˝ a datelor devenite banale, la nesfďż˝rsit repetate ďż˝n lumea ďż˝n care trďż˝im. Noutďż˝ti?! Despre viata intimďż˝ a unor „vedete“, domnisoare cu urme de bikini si flďż˝cďż˝i cu urme de creier. Eventual scandaluri despre cei proaspďż˝t ďż˝mbogďż˝titi sau vremelnic la putere. Aceastďż˝ ignorantďż˝ colectivďż˝, ca moda, nu vine doar din partea uzualďż˝ a prostiei ca modalitate comodďż˝ de a trďż˝i de la o zi la alta, de la un necaz la altul. Savoarea ignorantei tine de privilegiul ipocriziei.
Vedem cum cortegiul de traseisti si resapati se insinueazďż˝, din nou, ďż˝n prim-plan cu avďż˝nt, ipocrizie si suficientďż˝, nederanjati de lipsa lor de bun simt sau de vreo ripostďż˝ coerentďż˝ si eficientďż˝ din partea noastrďż˝, a tuturor celor ce urmeazďż˝ sďż˝ fim, din nou, folositi. E pďż˝cat cďż˝ „vocea strďż˝zii“ este din ce ďż˝n ce mai putin auzitďż˝ si ďż˝nlocuitďż˝ de o serie de alte voci, care perpetueazďż˝ aceeasi confuzie de valori si avanseazďż˝ o agendďż˝ strict auto-interesatďż˝. E pďż˝cat cďż˝ societatea civilďż˝, ďż˝n primul rďż˝nd, este atďż˝t de divizatďż˝ si nu a fost capabilďż˝ sďż˝ reactioneze unit si coerent la evenimentele cheie. Rolul indiferentei, ďż˝n tarďż˝ si ďż˝n urbe, concureazďż˝ cu indicatori strategici de marcďż˝. Reprezintďż˝ un pilon al realitďż˝tii actuale. Un zid de nepďż˝truns pe care se lipesc afise dintre cele mai excitante. ďż˝n deplinďż˝ libertate de alegere, expresie de sine si asociere, indiferenta s-a impus ca unul dintre cei mai solizi stďż˝pďż˝ni, necrutďż˝tori, ai vietii curente. O balegďż˝ sďż˝nďż˝toasďż˝ pe versul: „desteaptďż˝-te romďż˝ne!“ Dacďż˝ v-am supďż˝rat cu ceva, eu vďż˝ iert!