Proast� socoteal� cu legea def�im�rii
• deputatii din Comisia juridic� au adoptat un act normativ prin care def�imarea poate fi sanctionat� contraventional • amenzile s�nt cuprinse �ntre 1.000 de lei si 100.000 de lei, �n functie de c�te persoane s�nt lezate • trebuie �nfiintat un departament special �n cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discrimin�rii • Dup� ce toate lucrurile �n tar� au fost puse �n ordine, totul merge ceas, ca la elvetieni, industria duduie, drumurile s�nt ca-n palm� si toat� lumea e fericit�, alesii au decis c� e timpul s� sanctioneze def�imarea. Sanctiunile s�nt dure si amenzile au fost stabilite �ntre 1.000 de lei si maxim 100.000 de lei, �n functie de c�te persoane, una sau un grup, au fost lezate de actiunea de def�imare. Prevederea a trecut recent de parlamentarii din Comisia juridic� si cea pentru Drepturile Omului din Camera Deputatilor. Conform noilor norme cei care aduc atingere imaginii unui individ, a unui grup, sau unei comunit�ti s�v�rsesc o contraventie. Def�imarea unei persoane fizice poate fi sanctionat� cu amend� de la 1.000 de lei si p�n� la maxim 30.000 de lei, �n timp ce sanctiunile pentru vizarea unui grup de persoane sau a unei comunit�ti pleac� de la un minim de 2.000 de lei si poate ajunge p�n� la 100.000 de lei. Textul de lege prevede c� def�imarea social� este fapta sau afirmatia prin care o persoan� sau un grup de persoane sau o comunitate este pus� �n situatie de inferioritate pe temeiul apartenentei la un grup social. Initial, �n varianta adoptat� de Senat, pentru astfel de fapte au fost stabilite sanctiuni care se cifrau �ntre 1.000 de lei si cel mult 30.000 de lei, pentru persoanele fizice, iar amenzile se dublau �n cazul grupurilor, sau a unei comunit�ti, de la 2.000 de lei, la cel mult 60.000 lei. Numai c� presedintele PSD, Liviu Dragnea, a dorit sanctionarea mai dur� a acestui gen de fapte si i-a convins �n cele din urm� pe colegii deputati s� majoreze sanctiunle p�n� la 100.000 de lei noi (10 miliarde de lei vechi). �n esent�, cel care se simte atins �n demnitatea lui si crede c� este vizat de actiunea de def�imare social�, trebuie s� se adreseze instantei de judecat� cu o cerere �n care s� specifice cam c�t valoreaz� demnitatea lui. Judec�torii trebuie s� analizeze solicitarea, s� ascultele ambele p�rti, def�im�torul si cel def�imat.
Def�imatul se poate „g�ndi“ trei ani
La finele deliber�rilor, instanta poate acorda desp�gubiri, �n limitele propuse acum de deputatii din cele dou� comisii, adic� p�n� la 100.000 de lei. De asemenea, judec�torii pot decide si restabilirea situatiei anterioare s�v�rsirii faptei de def�imare, prin publicarea �n acelasi loc a unui anunt, sau chiar a deciziei judec�toresti prin care cel �n culp� a fost sanctionat si amendat. Controversatul proiect mai prevede c� o fapt� de def�imare poate fi reclamat� �n termen de trei ani de la data s�v�rsirii, sau de la data la care persoana care a fost tinta actiunii putea s� ia cunostint� de s�v�rsirea def�im�rii. Pentru a putea fi puse �n aplicare aceste prevederi ar trebui ca �n cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discrimin�rii s� fie �nfiintat un nou departament, cel pentru Promovarea Demnit�tii Umane si Tolerantei. Proiectul a fost aspru criticat de mai multe ONG-uri, care au reclamat faptul c� normele s�nt o piedic� �n calea democratiei si au rolul de a intimida voci sonore din societatea civil�, sau din mass-media, si pot duce la �nc�lcarea dreptului la liber� exprimare. S-a mai reclamat si faptul c� unele prevederi din lege s�nt vagi si pot fi interpretabile, sau pot conduce chiar la interpret�ri eronate si, de ce nu, abuzive. Alte voci reclam� faptul c� prevederile proiectului vor de fapt s� pun� „botnit�“ retelelor de socializare, cu ar fi de exemplu Facebook. Nu trebuie uitat faptul c� tocmai mobilizarea si discutiile purtate pe Facebook au dus la c�derea Guvernului Ponta la scurt timp de la tragedia din clubul bucurestean Colectiv, dup� ce autorit�tile au sustinut c� nu au nici un fel de ap�sare pentru moartea at�tor oameni, deoarece nu stiau de existenta acelui club. Ulteror s-a stabilit c� de fapt de Colectiv stiau si pompierii, dar si cei de la prim�rie. De mentionat este faptul c� normele nu au devenit �nc� text de lege. Deocamdat� au trecut de Senat, iar de acum urmeaz� s� intre la vot �n plenul Camerei Deputatilor, care este for decizional.
|