Proastã socotealã cu legea defãimãrii
• deputatii din Comisia juridicã au adoptat un act normativ prin care defãimarea poate fi sanctionatã contraventional • amenzile sînt cuprinse între 1.000 de lei si 100.000 de lei, în functie de cîte persoane sînt lezate • trebuie înfiintat un departament special în cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discriminãrii • Dupã ce toate lucrurile în tarã au fost puse în ordine, totul merge ceas, ca la elvetieni, industria duduie, drumurile sînt ca-n palmã si toatã lumea e fericitã, alesii au decis cã e timpul sã sanctioneze defãimarea. Sanctiunile sînt dure si amenzile au fost stabilite între 1.000 de lei si maxim 100.000 de lei, în functie de cîte persoane, una sau un grup, au fost lezate de actiunea de defãimare. Prevederea a trecut recent de parlamentarii din Comisia juridicã si cea pentru Drepturile Omului din Camera Deputatilor. Conform noilor norme cei care aduc atingere imaginii unui individ, a unui grup, sau unei comunitãti sãvîrsesc o contraventie. Defãimarea unei persoane fizice poate fi sanctionatã cu amendã de la 1.000 de lei si pînã la maxim 30.000 de lei, în timp ce sanctiunile pentru vizarea unui grup de persoane sau a unei comunitãti pleacã de la un minim de 2.000 de lei si poate ajunge pînã la 100.000 de lei. Textul de lege prevede cã defãimarea socialã este fapta sau afirmatia prin care o persoanã sau un grup de persoane sau o comunitate este pusã în situatie de inferioritate pe temeiul apartenentei la un grup social. Initial, în varianta adoptatã de Senat, pentru astfel de fapte au fost stabilite sanctiuni care se cifrau între 1.000 de lei si cel mult 30.000 de lei, pentru persoanele fizice, iar amenzile se dublau în cazul grupurilor, sau a unei comunitãti, de la 2.000 de lei, la cel mult 60.000 lei. Numai cã presedintele PSD, Liviu Dragnea, a dorit sanctionarea mai durã a acestui gen de fapte si i-a convins în cele din urmã pe colegii deputati sã majoreze sanctiunle pînã la 100.000 de lei noi (10 miliarde de lei vechi). ÃŽn esentã, cel care se simte atins în demnitatea lui si crede cã este vizat de actiunea de defãimare socialã, trebuie sã se adreseze instantei de judecatã cu o cerere în care sã specifice cam cît valoreazã demnitatea lui. Judecãtorii trebuie sã analizeze solicitarea, sã ascultele ambele pãrti, defãimãtorul si cel defãimat.
Defãimatul se poate „gîndi“ trei ani
La finele deliberãrilor, instanta poate acorda despãgubiri, în limitele propuse acum de deputatii din cele douã comisii, adicã pînã la 100.000 de lei. De asemenea, judecãtorii pot decide si restabilirea situatiei anterioare sãvîrsirii faptei de defãimare, prin publicarea în acelasi loc a unui anunt, sau chiar a deciziei judecãtoresti prin care cel în culpã a fost sanctionat si amendat. Controversatul proiect mai prevede cã o faptã de defãimare poate fi reclamatã în termen de trei ani de la data sãvîrsirii, sau de la data la care persoana care a fost tinta actiunii putea sã ia cunostintã de sãvîrsirea defãimãrii. Pentru a putea fi puse în aplicare aceste prevederi ar trebui ca în cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discriminãrii sã fie înfiintat un nou departament, cel pentru Promovarea Demnitãtii Umane si Tolerantei. Proiectul a fost aspru criticat de mai multe ONG-uri, care au reclamat faptul cã normele sînt o piedicã în calea democratiei si au rolul de a intimida voci sonore din societatea civilã, sau din mass-media, si pot duce la încãlcarea dreptului la liberã exprimare. S-a mai reclamat si faptul cã unele prevederi din lege sînt vagi si pot fi interpretabile, sau pot conduce chiar la interpretãri eronate si, de ce nu, abuzive. Alte voci reclamã faptul cã prevederile proiectului vor de fapt sã punã „botnitã“ retelelor de socializare, cu ar fi de exemplu Facebook. Nu trebuie uitat faptul cã tocmai mobilizarea si discutiile purtate pe Facebook au dus la cãderea Guvernului Ponta la scurt timp de la tragedia din clubul bucurestean Colectiv, dupã ce autoritãtile au sustinut cã nu au nici un fel de apãsare pentru moartea atîtor oameni, deoarece nu stiau de existenta acelui club. Ulteror s-a stabilit cã de fapt de Colectiv stiau si pompierii, dar si cei de la primãrie. De mentionat este faptul cã normele nu au devenit încã text de lege. Deocamdatã au trecut de Senat, iar de acum urmeazã sã intre la vot în plenul Camerei Deputatilor, care este for decizional.
|