Printul Sturdza se implic� �n „istoria“ V�ii Muntelui
n o initiativ� a Asociatiei ProGrinties a prins contur gratie implic�rii unor oameni generosi, printre care si Printul Gheorghe Sturdza • este vorba despre un muzeu care va pune �n valoare istoria locului • „La constructie am folosit c�t mai mult lemn vechi obtinut din case b�tr�nesti sau din st�nele de pe dealuri, iar acoperisul este din dranit� �nflorat� la v�rf“, am aflat de la profesorul Daniel Dieaconu •
Asociatia Cultural� ProGrinties, artizana mai multor proiecte cultural-educative, a initiat cu ceva timp �n urm� ridicarea din temelii a unui nou muzeu �ntr-un decor mirific al V�ii Bistricioarei. Asta pentru c� cel vechi fiinta �ntr-o cas�, care a fost retrocedat� fostilor proprietari, dup� 90. Initiatorii actualului proiect au dorit edificarea unui adev�rat complex muzeistic concentrat pe istoria si etnografia acestor locuri. „La �nceput a fost doar efortul entuziast al unor gospodari din satele comunei, membri ai binecunoscutei Bande a lui Bujor, care cu sprijinul unor agenti economici cu inim� mare dar mai slabi financiar, au trecut la treab�. Si cum lucrurile mergeau �ncet, am apelat la Ocolul Silvic Domeniul Hangu, unde am g�sit �ntelegere, prin gestul m�rinimos al Altetei Sale Printul Gheorghe Sturdza oferit si �n memoria bunicii sale Printesa Olga Mavrocordat Sturdza, una dintre bravele femei, ce au �nsotit pe Regina Maria �n transeele primului r�zboi mondial. Mai apoi, au subscris si autorit�tile locale si uite-asa, cl�direa s-a ridicat „de pajiste“, cum se zicea �n trecute veacuri. La constructie am folosit c�t mai mult lemn vechi obtinut din case b�tr�nesti sau din st�nele de pe dealuri. Acoperisul este din dranit� �nflorat� la v�rf, folosindu-se mai bine de 10.000 de buc�ti, astfel �nc�t, nu �nt�mpl�tor profesorul Aftanase Borsuc, admir�nd lucrarea, a spus c� „este �ntru totul la fel cu vechile case ale unor t�rani �nst�riti, a vreunui �nv�t�tor sau preot de dinainte de r�zboi“. S-a ad�ugat si o troit� sculptat� de c�tre un talentat localnic, Petric� Arsinte, s-au preg�tit sc�rile, zidurile, gardurile, si ele acoperite cu dranit�, si portile traditionale, si, de asemenea, un scr�nciob mare rotativ, asa cum f�ceau fl�c�ii de Paste pentru fetele frumoase ale perioadei interbelice“, a declarat profesorul Daniel Dieaconu, cel care s-a ocupat de implementarea proiectului. De la acelasi dasc�l, doctor �n istorie si un bun cunosc�tor al culturii V�ii Muntelui, aveam s� afl�m si unele aspecte legate de ceea ce presupune colectia muzeistic� grintiesean�. „S-au adunat peste 1.000 de fotografii de epoc�, s-au ad�ugat altele noi si s-au asezat pe panouri, care vor �mpodobi peretii, dar si podul cl�dirii, transformat �n sal� de expozitie. Sper�m �n sprijinul Consiliului Judetean pentru o dotare modern� a edificiului. S-a primit acceptul de sprijin al Ocolului Silvic Domeniul Hangu si al Prim�riei si Consiliului Local Grinties pentru construirea a dou� ateliere traditionale, unul de fier�rie si unul de t�mpl�rie“, a spus profesorul Dieaconu. Obiectivul cultural a beneficiat de sprijinul Asociatiei ProGrinties, condus� de profesoara Loredana Zaharia, a initiatorul si coordonatorul lucr�rilor, Daniel Dieaconu, dar si de sprijinul mesterilor locali Costic� Ceap�, Viorel Gheorghiu, Ilie Ichim, Lutu Gabor, Vilut Tanas� si lista ar putea continua. Muzeul va ad�posti vestigii ale istoriei locale, de la epoca pietrei si p�n� ast�zi, m�rturii ale locuirii, a unei bogate vieti religioase, ale �ndeletnicirilor si ale unui trai greu �n mijlocul muntilor. Cei care vor asigura ghidajul la muzeu, vor fi elevii scolii, �mp�rt�sind din cele aflate de la b�tr�nii satelor. „Deja multi trec�tori de pe DN 15, rom�ni sau str�ini, se abat s� fac� poze la cocheta c�sut� cu fruntarii, cu cerdac si prisp� larg�, situat� de-a dreapta Prim�riei Grinties. F�r� �ndoial�, doar bog�tia de imagini expuse va face ca vizitatorul s� piard� sau s� c�stige c�teva ceasuri pentru a str�bate o astfel de punte spre trecut“, au fost vorbele primarului de Grinties, Vasile Alexandroaia, fericit de o asa izb�nd� cultural�.
|