Festivalul obiceiurilor, o reusit�, la T�rgu Neamt
• la a IV-a editie a manifest�rii s-au �nscris circa 30 de formatii din zon� si din afara judetului • centrul orasului a fost plin de oamenii adunati pentru a urm�ri evolutia mascatilor •
A IV-a editie a Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, organizat� de Consiliul Judetean, Consiliul Local, Prim�ria T�rgu Neamt si Casa Culturii Ion Creang�, s-a dovedit un succes, lucru dovedit de cresterea num�rului formatiilor participante si de multimea de spectatori din oras si alte localit�ti, care au invadat centrul urbei de sub Cetate, pe 2 ianuarie. Pe bulevardul Stefan cel Mare mascatii au defilat �n voie, �ntr-un continuu du-te-vino, cu o gr�mad� de curiosi pe urmele lor. �n jurul orei 11, pe scena amenajat� �n piata Adormirea Maicii Domnului s-a dat startul festivalului la care s-au �nscris 27 de formatii din oras si comunele limitrofe, dar si din judetele Iasi, Botosani, Suceava, ce au adus �n atentie jocul arn�utilor, caprei, ursului, c�iutilor, cerbului, etc. Spectacolul a fost urm�rit si de reprezentantii Prim�riei si CL T�rgu Neamt, precum si de oficialit�ti judetene, �n frunte cu prefectul Vlad Anghelut�. Au putut fi observati si unii primari din zon�, cum ar fi Vasile M�rculet, de la Timisesti, care-si sustinea formatia de ur�tori. Cei mai buni concurenti au fost stabiliti de un juriu, condus �n calitate de presedinte de Rocsana Josanu, sefa Directiei pentru Cultur�, comisarul sef Vitalie Josanu, expert patrimoniu cultural, poetul si profesorul Gheorghe Simon, inginera Margareta Mih�ilescu, directoarea Casei Culturii Ion Creang�, Dan Gavrilut�, referent cultural �n aceeasi institutie, primarul Daniel Harpa fiind desemnat presedinte onorific. Premiul I a fost acordat Ansamblului de copii Poienita din Vorona, judetul Botosani, care a impresionat prin frumusetea costumelor si m�stilor populare si prin diversitatea obiceiurilor prezentate. Pe locul II s-au situat Formatia Cerbii, de la Oglinzi, precum si Plugul de la Humulesti, un grup de gospodari constituit �n urm� cu 16 ani de preotul Vasile Cojocariu. Urmasii lui Ion Creang� par s� se apropie cel mai mult de traditia de odinioar�, fiindc� merg la urat cu plugul tras de doi boi si se �mbrac� asemenea t�ranilor din povestirile scriitorului, cu opinci si sumane, din grup f�c�nd parte at�t b�tr�ni cu t�mple c�runte, c�t si copii si tineri care au datoria de a duce traditia mai departe. Pe l�ng� premiile �n bani date celor de pe podium, au primit stimulente financiare si c�tiva prichindei care au c�ntat sau au spus ur�turi. „La stabilirea premiantilor s-a pus accent pe autenticitatea costumului si pe interpretare, inclusiv mesajul transmis. S�ntem �nc�ntati de multimea formatiilor participante, de bucuria cu care publicul ascult� ur�turile. Asa era pe vremea copil�riei mele si sper din toat� inima ca eu si colaboratorii mei s� reusim s� aducem din nou aceste traditii la sentimentul de alt�dat�. Am fost �n mai multe regiuni ale t�rii, dar parc� asa, ca la noi acas�, nu e nic�ieri. Dumnezeu ne-a binecuv�ntat �n aceast� zi si cu fulgi de z�pad� si cu un pic de ger, asa cum �i st� bine Anului Nou“, ne-a spus Margareta Mih�ilescu. Directoarea Casei Culturii a profitat de prilej pentru a transmite multumiri CJ si oficialit�tilor t�rgnemtene, pentru sprijinul acordat �n organizarea festivalului. Dat� fiind sustinerea financiar� din partea CJ, programul de anul acesta a fost unul mai amplu, pe l�ng� spectacolul din 2 ianuarie fiind derulate si alte activit�ti. De exemplu, �n ultimele zile din decembrie s-au organizat o expozitie de creatii plastice si m�sti traditionale si o sez�toare de obiceiuri si datini, ce a cuprins cursuri de tes�turi, cus�turi traditionale si arta lemnului cu participarea mesterilor populari si a elevilor din scolile locale. Festivalul a �nceput s� se desf�soare �n mod organizat �n urma unei hot�r�ri adoptate de CL, �n decembrie 2012. Autorit�tile au hot�r�t s� se implice dup� ce s-a observat o sc�dere a participantilor si a publicului spectator, constat�ndu-se si c� poluarea cultural� si fenomenul de kitch luase amploare, degrad�nd obiceiurile si traditiile autentice.
|