Revolutie sau loviturďż˝ de stat? (I)

Prezenta opinie nu este o pledoarie pentru disculparea cuiva, ci pentru o logic� corect� (Autorul). S-au comemorat recent 26 de ani de la victoria Revolutiei din decembrie 1989. Anul acesta, comemorarea a fost marcat� de protestul revolutionarilor si a altor categorii, declansat de decizia procurorilor militari de a clasa Dosarul Revolutiei Rom�ne, care fusese redeschis. Evenimentele din decembrie 1989 au f�cut obiectul a 4.544 dosare penale, �n care parchetele militare au fost implicate pentru cercetare. �n 112 dosare au fost trimise �n judecat� 188 cadre militare si 87 de civili. �n logica evenimentelor, primul semnal a fost dat la Iasi �n 14 decembrie, fiind continuat si pus �n oper� la Timisoara �n 17 decembrie, unde p�n� pe 20 decembrie a c�p�tat sens, cu pretul vietii a 73 timisoreni. La Bucuresti a fost ultimul act al trilogiei eroice, desf�surat �n zilele de 21 si 22 decembrie, soldat cu 126 de morti si cu fuga celor doi ceausesti din sediul C.C. pe 22 decembrie la ora 12 . Fuga a �nsemnat pentru mai toti cei din Bucuresti prezenti sau informati imediat despre eveniment c� principalele structuri, de partid si de stat, au fost decapitate. Abia la ora 12.30, dup� fuga cuplului, c�nd Televiziunea Rom�n� a �nceput s� emit� f�r� �ntrerupere si f�r� cenzur�, provincia a aflat uluit� c� ceausestii au fugit, c� la Bucuresti s-a declansat o Revolutie care a provocat c�derea regimului, c� exist� riposta unor teroristi, c� armata, securitatea si militia este de partea poporului, c� se trage pe str�zi, c� mor oameni si c� a fost constituit Frontul Salv�rii Nationale. �n seara zilei de 22, toat� populatia Rom�niei a aflat c� a fost constituit Consiliul FSN, noul organism al puterii de stat. Provincia a aplaudat , consider�nd scenariul unanim �mp�rt�sit.

Nu conteaz� ce vrea si cum g�ndeste provincia?

Statutul meu, de cetďż˝tean din provincie, mďż˝ obligďż˝ sďż˝ constat cďż˝ ďż˝n toate vremurile, scenariile se scriu la Bucuresti, actorii trebuie sďż˝ aibďż˝ buletin de Capitalďż˝, iar provinciei nu-i rďż˝mďż˝ne decďż˝t rolul de a aplauda, ďż˝n calitate de spectator. Dacďż˝ ďż˝nainte de 1990 scenariile erau transmise provinciei prin intermediul structurilor PCR si media aservitďż˝, astďż˝zi scenariile sunt transmise prin numeroasele mijloace media aservite Puterii sau Opozitiei, dupďż˝ caz. ďż˝ntr-un sistem democratic, scenariile lansate de un grup ďż˝n spatiul public nu reprezintďż˝ problematica de interes general a societďż˝tii, ci o problematicďż˝ marginalďż˝ a acesteia. ďż˝n cazul Revolutiei, unicitatea scenariului transmis a constituit problematica de interes general, scandatďż˝ la Timisoara si ďż˝n Bucuresti, la momentele cheie, sintetizat ďż˝n „Jos Ceausescu!“. Nu este un secret cďż˝ Provincia a fost permanent manipulatďż˝, ďż˝n scopul de a asigura suportul popular necesar tuturor scenariilor, inclusiv pentru cele marginale. Revolutia si-a atins scopul ďż˝ntr-un timp aproape record, deoarece a avut un mesaj unic, de interes general, lansat ďż˝ntr-un context extern si intern, extrem de favorabil. ďż˝n contextul extern, rolul primordial l-a jucat ďż˝ntelegerea de la Malta din 2-3 decembrie 1989, dintre Bush si Gorbaciov si apoi de la Kiev, dintre Gorbaciov si Mitterand, unde au fost programate schimbďż˝ri radicale ďż˝n Romďż˝nia pentru data de 21 decembrie. Aceste lucruri au fost cunoscute de Iulian Vlad si partial de Ceausescu si apropiatii sďż˝i. ďż˝n contextul extern se ďż˝nscriau si miscarea Solidaritatea din Polonia, dďż˝rmarea zidului Berlinului , perestroika si glasnostul din URSS , schimbďż˝rile de regim ďż˝n Cehoslovacia si Bulgaria. Aceste evenimente erau cunoscute de ďż˝ntreaga tarďż˝ prin Europa Liberďż˝ si Vocea Americii, care erau ascultate si comentate fďż˝rďż˝ prea multe rezerve, ďż˝n spatiul public. Contextul intern era dominat de ura ďż˝ntregii populatii ďż˝mpotriva lui Ceausescu si a regimului sďż˝u. Securitatea cunostea care era dimensiunea urii populatiei. Cea din provincie devenise si ea constientďż˝ de iminentul sfďż˝rsit al regimului, dar astepta momentul prielnic al declansďż˝rii schimbďż˝rii. Revolta brasovenilor din 1987 a demonstrat cďż˝ revoltele izolate nu au sanse de izbďż˝ndďż˝. Esecul Iasului din 14 decembrie nu a fďż˝cut decďż˝t sďż˝ confirme. Revolta Timisoarei, gafa lui Ceausescu de a organiza mitingul ďż˝n 21 decembrie si diversiunea „rďż˝zboiul electronic“, au constituit sansa izbucnirii si succesul revoltei ďż˝n Bucuresti ďż˝n 21-22 decembrie. Provincia nu prea avea cunostintďż˝ despre aceste evenimente, decďż˝t din relatďż˝rile posturilor de radio strďż˝ine. Dar ďż˝n relatďż˝rile despre conflictul populatiei Timisoarei cu Armata, posturile strďż˝ine pomeneau despre 60.000 de morti, cifrďż˝ preluatďż˝ si de TVR , cďż˝nd ďż˝n realitate au fost 73. De pe atunci au apďż˝rut dovezile manipulďż˝rii populatiei, cu predilectie a celei din provincie. Mijloacele media ale PCR au prezentat evenimentele de la Timisoara ca operďż˝ exclusivďż˝ a „agenturilor strďż˝ine“ si a „iredentismului maghiar“. A fost evident cďż˝ ceva nu se lega ďż˝n logica lucrurilor si populatiei nu i-a rďż˝mas decďż˝t sďż˝ colporteze, sporind si mai mult confuzia.

Complexul tr�d�torului - a tr�da f�r� a fi acuzat de tr�dare

Generalul Iulian Vlad - seful securitďż˝tii, stia despre ďż˝ntelegerea de la Malta si a realizat cďż˝ sarcina lui este sďż˝ gďż˝seascďż˝ momentul ďż˝n care sďż˝ trďż˝deze regimul, fďż˝rďż˝ a putea fi acuzat de trďż˝dare. Dacďż˝ ďż˝n ceasul al 12-lea, Iulian Vlad nu ar fi trďż˝dat regimul Ceausescu, numďż˝rul victimelor revolutiei ar fi fost cu mult mai mare, de ambele pďż˝rti. ďż˝n dimineata zilei de 22 decembrie, Vlad a ordonat securitďż˝tii sďż˝ depunďż˝ armele la rastel si sďż˝ nu se implice ďż˝n apďż˝rarea fostului regim. Un astfel de ordin a primit si militia. Despre pasivitatea securitďż˝tii si a militiei din dimineata de 22 decembrie provincia nu stia, dar trebuia sďż˝ afle ďż˝n cel mai scurt timp, pentru protectia acestora ďż˝n fata furiei populare. Informatorii si interlopii au fost printre revolutionari, pe locurile din fatďż˝. Primii care au aflat cďż˝ securitatea si militia nu vor riposta au fost rudele, prietenii, cunoscutii si informatorii acestora. Asa se explicďż˝ simultaneitatea aparitiei grupurilor eterogene de muncitori, functionari, studenti, intelectuali, informatori, bisnitari si interlopi ďż˝n stradďż˝, imediat dupďż˝ ora 12,30 ďż˝n jurul clďż˝dirilor oficiale. ďż˝n majoritatea oraselor, clďż˝dirile organismelor de partid si de stat erau goale, activistii pďż˝rďż˝sindu-le ďż˝ncďż˝ de pe 21 decembrie. De regulďż˝ nu au existat conflicte, ca si ďż˝n cazul de la Piatra Neamt si celelalte orase ale judetului. Pentru provincie a fost semnalul cďż˝ structurile teritoriale ale PCR erau ďż˝n faza autodizolvďż˝rii, operatiune la care au contribuit definitoriu majoritatea covďż˝rsitoare a membrilor PCR, care nu au sustinut regimul ceausist. Despre aceastďż˝ autodizolvare, bucurestenii nu aveau stiintďż˝. Poate o intuiau, dar Bucurestiul nu a avut timp sďż˝ gďż˝seascďż˝ rimďż˝ si alternativďż˝ la sloganul „Azi ďż˝n Timisoara, mďż˝ine ďż˝n toatďż˝ tara“.

Premier� f�r� actorii principali si implicarea Armatei �n Revolutie

ďż˝n acest context istoric, de pe lista actorilor de merit ai Revolutiei lipseste actorul anonim, al cďż˝rui merit a fost definitoriu ďż˝n prďż˝busirea regimului. Este vorba despre populatia Romďż˝niei, care nu a iesit ďż˝n stradďż˝ sďż˝ conteste regimul pe 22 decembrie. Acestei populatii, care n-a miscat un deget ďż˝n apďż˝rarea regimului Ceausescu, i s-a imputat de cďż˝tre „revolutionari“ cďż˝ nu a avut „manifestďż˝ri revolutionare“, cďż˝ au asistat Revolutia la televizor, profitďż˝nd ulterior de binefacerile acesteia. ďż˝n aceastďż˝ judecatďż˝ este o eroare de logicďż˝. Renuntarea la putere a structurilor regimului Ceausescu nu s-a datorat confruntďż˝rii reale ďż˝n stradďż˝, ci a confruntďż˝rii cu refuzul categoric al ďż˝ntregii populatii de a mai accepta coabitarea cu un astfel de regim. A existat obsesia regimului cďż˝ „revolta timisoreanďż˝“ a fost opera serviciilor secrete strďż˝ine, sarcina apďż˝rďż˝rii „cuceririlor societďż˝tii socialiste multilateral - dezvoltate, revenind Armatei, Securitďż˝tii si Militiei“. Ulterior, s-a dovedit cďż˝ interventia Armatei s-a concretizat ďż˝n victime din rďż˝ndul populatiei revoltate, nu din rďż˝ndul „serviciilor secrete“. Capii Armatei, ďż˝n frunte cu generalul Stďż˝nculescu, au sesizat pe 22 decembrie riscul de „a lupta ďż˝mpotriva poporului“ si au lansat lozinca „Armata e cu noi!“, preluatďż˝ cu entuziasm de populatie si manifestanti.