Profesori vs. oficialii care uit� rolul istoriei
• Asociatia Profesorilor de Istorie din Neamt protesteaz� fat� de variantele ministerului din planul-cadru pentru gimnaziu • ele denot� dezinteres �n ceea ce priveste formarea constiintei nationale, a rolului si locului istoriei �n educatia elevilor • se solicit� mai multe ore de istorie la toate clasele, indiferent de profil si filier� •
Asociatia Profesorilor de Istorie din Neamt ia atitudine �mpotriva propunerilor lansate �n dezbatere public� de c�tre Ministerul
Educatiei, deoarece nici una dintre cele trei variante de propuneri de plan-cadru pentru �nv�t�m�ntul gimnazial nu tine cont de rolul si locul disciplinei istorie �n educatia elevilor. �n cadrul oficial al Conferintei internationale „Istoria rom�nilor si criza identit�tii nationale. Memorandum-ul de la Neamt“, au fost identificate carentele educationale, provocate de num�rul redus de ore de istorie, pentru �nv�t�m�ntul gimnazial si liceal si au fost publicate �n „Memorandum-ul de la Neamt“. Acest document a fost transmis c�tre cele mai importante institutii ale t�rii, dar lipsa de reactie a acestora si mai nou, cele trei variante de plan cadru propuse pentru gimnaziu, denot� un dezinteres total fat� de problema form�rii constiintei nationale la tineri, fat� de valorile nationale si universale, fat� de memoria identitar�. �n consecint�, profesorii de istorie reprezentati prin participantii la conferinta international� din 10-12 septembrie 2015, provenind din mediul academic, universitar, preuniversitar, nonguvernamental, guvernamental, din cadrul asociatiilor profesionale ale profesorilor din Rom�nia si Republica Moldova, solicit� redarea rolului si locului cuvenit istoriei ca disciplin� de studiu �n scoal�, av�nd �n vedere menirea formativ� a acestei discipline de studiu �n planul personalit�tii elevilor. Cadrele didactice mai cer s� se prevad� �n planurile-cadru de �nv�t�m�nt, la toate clasele, �ncep�nd de la a V-a si p�n� la a XII-a, indiferent de profil si filier�, a dou�-trei ore de istorie. O alt� cerere este introducerea ca prob� obligatorie la examenul de bacalaureat la toate profilele si filierele de la nivel liceal. Pentru perspectiv�, se cere refacerea curriculei de istorie - programele pentru clasele de la a IV-a la a XII-a, cu respectarea principiului cronologiei istorice. Acestea ar trebui s� includ� si referiri la valori si simboluri perene rom�nesti, la rolul Bisericii �n istoria national�, principalele etape ale culturii rom�nesti, iar realizarea manualelor de istorie s� se fac� cu respectarea principiilor didactice, metodice si stiintifice moderne, �n care calitatea, si nu pretul, s� fie factorul determinant. Profesorii cer s� se studieze la aceast� disciplin� si prevederile principalelor documente europene cu privire la locul si rolul istoriei �n scoal�, la care Rom�nia a subscris si s-a angajat s� le respecte. „L�s�nd deoparte orgoliile dintre disciplinele de studiu si falsele directii de formare croite pentru tinerii Rom�niei, trebuie recunoscut public c� educatia identitar� este dat� de dou� discipline: istoria si limba si literatura rom�n�! Renunt�m at�t de usor la tot ce ne defineste ca natiune, nelu�nd �n calcul consecintele postfactum! �n toate t�rile Europei s�nt sanctionate cu severitate atingerile aduse identit�tilor nationale. �ns�si deviza UE «Unitate �n diversitate» sustine aceast� paradigm�! Rom�nia este singura tar� din Europa care a ajuns la pragul de jos al demnit�tii, educatia istoric� la elevii de gimnaziu, clasele V-VII, se realizeaz� �n doar o or� pe s�pt�m�n�. V� rug�m s� ne sustineti!“, a declarat professor Elena Preda, inspector de istorie �n cadrul ISJ Neamt.
|