Profesori vs. oficialii care uitã rolul istoriei
• Asociatia Profesorilor de Istorie din Neamt protesteazã fatã de variantele ministerului din planul-cadru pentru gimnaziu • ele denotã dezinteres în ceea ce priveste formarea constiintei nationale, a rolului si locului istoriei în educatia elevilor • se solicitã mai multe ore de istorie la toate clasele, indiferent de profil si filierã •
Asociatia Profesorilor de Istorie din Neamt ia atitudine împotriva propunerilor lansate în dezbatere publicã de cãtre Ministerul
Educatiei, deoarece nici una dintre cele trei variante de propuneri de plan-cadru pentru învãtãmîntul gimnazial nu tine cont de rolul si locul disciplinei istorie în educatia elevilor. ÃŽn cadrul oficial al Conferintei internationale „Istoria românilor si criza identitãtii nationale. Memorandum-ul de la Neamt“, au fost identificate carentele educationale, provocate de numãrul redus de ore de istorie, pentru învãtãmîntul gimnazial si liceal si au fost publicate în „Memorandum-ul de la Neamt“. Acest document a fost transmis cãtre cele mai importante institutii ale tãrii, dar lipsa de reactie a acestora si mai nou, cele trei variante de plan cadru propuse pentru gimnaziu, denotã un dezinteres total fatã de problema formãrii constiintei nationale la tineri, fatã de valorile nationale si universale, fatã de memoria identitarã. ÃŽn consecintã, profesorii de istorie reprezentati prin participantii la conferinta internationalã din 10-12 septembrie 2015, provenind din mediul academic, universitar, preuniversitar, nonguvernamental, guvernamental, din cadrul asociatiilor profesionale ale profesorilor din România si Republica Moldova, solicitã redarea rolului si locului cuvenit istoriei ca disciplinã de studiu în scoalã, avînd în vedere menirea formativã a acestei discipline de studiu în planul personalitãtii elevilor. Cadrele didactice mai cer sã se prevadã în planurile-cadru de învãtãmînt, la toate clasele, începînd de la a V-a si pînã la a XII-a, indiferent de profil si filierã, a douã-trei ore de istorie. O altã cerere este introducerea ca probã obligatorie la examenul de bacalaureat la toate profilele si filierele de la nivel liceal. Pentru perspectivã, se cere refacerea curriculei de istorie - programele pentru clasele de la a IV-a la a XII-a, cu respectarea principiului cronologiei istorice. Acestea ar trebui sã includã si referiri la valori si simboluri perene românesti, la rolul Bisericii în istoria nationalã, principalele etape ale culturii românesti, iar realizarea manualelor de istorie sã se facã cu respectarea principiilor didactice, metodice si stiintifice moderne, în care calitatea, si nu pretul, sã fie factorul determinant. Profesorii cer sã se studieze la aceastã disciplinã si prevederile principalelor documente europene cu privire la locul si rolul istoriei în scoalã, la care România a subscris si s-a angajat sã le respecte. „Lãsînd deoparte orgoliile dintre disciplinele de studiu si falsele directii de formare croite pentru tinerii României, trebuie recunoscut public cã educatia identitarã este datã de douã discipline: istoria si limba si literatura românã! Renuntãm atît de usor la tot ce ne defineste ca natiune, neluînd în calcul consecintele postfactum! ÃŽn toate tãrile Europei sînt sanctionate cu severitate atingerile aduse identitãtilor nationale. ÃŽnsãsi deviza UE «Unitate în diversitate» sustine aceastã paradigmã! România este singura tarã din Europa care a ajuns la pragul de jos al demnitãtii, educatia istoricã la elevii de gimnaziu, clasele V-VII, se realizeazã în doar o orã pe sãptãmînã. Vã rugãm sã ne sustineti!“, a declarat professor Elena Preda, inspector de istorie în cadrul ISJ Neamt.
|