Piatra, un oras cocosat de credite
• municipalitatea are credite ce �nsumeaz� 262.195.590 lei, adic� vreo 60 de milioane de euro • datele au fost f�cute publice de c�tre Ministerul de Finante �n urma unei solicit�ri a deputatului C�t�lin Dr�gusanu • costul total al creditelor, cu dob�nzi, comisioane etc., aproape dubleaz� suma • fostul primar Gheorghe Stefan a �ncheiat „afacerile“ judiciare anul acesta • cele patru procese �n care este inculpat se vor relua anul viitor • Datoriile municipalit�tii pietrene, ca urmare a �mprumuturilor bancare contractate, s�nt de ordinul zecilor de milioane de euro. Informatia a fost confirmat� de c�tre Ministerul de Finante, care a r�spuns la o interpelare adresat� de c�tre deputatul C�t�lin Dr�gusanu, parlamentarul dorind s� afle si gradul de �ndatorare al municipiului. Prim�ria a trimis ministerului contractele de credit, dar si actele aditionale pentru ramburs�rile contractate direct �n ultimul deceniu. Cel mai vechi credit, de 150.693 lei, a fost �ncheiat pe 17 octombrie 2005 cu BCR. Altul, �ncheiat cu aceeasi banc�, �n iunie 2007, este �n valoare de 72.486.482 lei. BRD a oferit, �n ianuarie 2005, un credit �n valoare de 7.000.000 lei; CEC Bank, �n septembrie 2012, un credit de 25.000.000 lei. Conform Conventiei de �mprumut, �ncheiat� �n martie 2013 de prim�rie cu Ministerul Finantelor, municipalitatea a mai primit 7.015.586 lei. Totodat�, �n r�spunsul ministrului se face referire la creditul din februarie 2007, �n valoare de 40.000.000 lei, �ncheiat �ntre Perla Invest si Alpha Bank, la care prim�ria are calitatea de garant. Un simplu calcul arat�, f�r� a pune la socoteal� creditul de 40.000.000 de lei, c� administratia local� are are credite de 262.195.590 lei, adic� vreo 60 milioane de euro. Ce au uitat s� spun� cei de la Ministerul de Finante este c� informatiile oferite nu contin costurile totale ale acestor credite. Si asta pentru c� suma de rambursat aproape se dubleaz�.
De exemplu, costul total al creditului de 150,6 milioane de lei, cu scadent� �n 2015, contractat �n octombrie 2005, este de 300.690.629,39 lei. Prim�ria a avut o perioad� de gratie de 7 ani. �n vara anului 2013, municipalitatea rambursase 4.524.012 lei, �n conditiile �n care rata lunar� este de 2.000.000 lei. Costul total al creditului de 72.486.482 lei, contractat �n iunie 2007, este de 141.687.489,85 lei, iar scadenta a fost stabilit� la 10 iunie 2027, cu o perioad� de gratie de 5 ani. �n vara anului 2013, prim�ria rambursase doar 1.959.552 lei, rata lunar� fiind de 935.000 lei. C�t priveste conventia �ncheiat� cu Alpha Bank, respectiv creditul �n valoare de 40.000.000 de lei, costul total se ridic� la 13.579.359 euro. Scadenta a fost stabilit� pentru 10 ianuarie 2025, perioada de gratie fiind de 3 ani. �n vara anului 2013, din acest credit fusese rambursat� suma de 986.666 euro, �n conditiile �n care rata lunar� este de 63.098 euro. Cum Perla, societatea CL, nu face fat� acestei cheltuieli, municipalitatea vrea s� preia creditul �n plat�. Prin interpelarea f�cut� ministrului de Finante, deputatul Dr�gusanu l-a �ntrebat dac� va aviza solicitarea prim�riei de a prelua creditul de 40 de milioane f�cut de Perla. Ministrul a r�spuns c� doar Comisia de Autorizare a �mprumuturilor Locale poate solutiona o astfel de cerere. C�t priveste �ntrebarea deputatului cu privire la gradul de �ndatorare al administratiei, ministrul a r�spuns c�: „aceste date pot fi solicitate direct consiliilor judetene sau prim�riilor“.
Greu an pentru fostul primar
Fostul primar de Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, a �ncheiat ieri, 14 decembrie 2015, „afacerile“ judiciare pe care le are pe rolul diferitelor instante de judecat�, cel putin p�n� la �nceputul anului viitor. Toate cele patru procese �n care Pinalti este acuzat de sp�lare de bani, trafic de influent�, dar si alte acuze, se vor relua dup� s�rb�torile de iarn�. Cauza �n care Stefan este inculpat pentru sp�lare de bani prin firma Strong Montaj a avut termen la Tribunalul Neamt ieri, iar judec�torii au decis s� mentin� m�surile preventive pentru cele patru firme trimise �n judecat� al�turi de Pinalti: Best GSG, Giga Star, Sonic Media si Euromedia. Judec�torii au dispus mentinerea interdictiei initierii procedurii de dizolvare sau lichidare, interdictia initierii fuziuni, a diviz�rii ori a reducerii capitalului social, precum si interdictia unor operatiuni patrimoniale susceptibile a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolventa. Urm�toarea �nf�tisare a fost stabilit� pentru data de 29 ianuarie c�nd se va continua administrarea de probe. �n dosar Pinalti a fost inculpat �n urm� cu un an c�nd procurorii DNA l-au acuzat de sp�lare de bani de circa un milion de euro. Fostul primar ar fi administrat �n fapt Strong Montaj, folosindu-se de interpusi. Firma a �ncheiat si a executat contracte viz�nd realizarea unor lucr�ri cu diferiti clienti si a achizitionat, de la furnizori, bunuri si servicii, f�c�nd acte de comert ce au implicat circulatia banilor. Un alt litigiu, dosarul Microsoft, aflat pe rolul instantei supreme, se va relua pe 19 ianuarie, dat� p�n� la care Stefan este sub control judiciar, acuzat de trafic de influent� al�turi de Dorin Cocos, Nicolae Dumitru si ex-ministrul Gabriel Sandu. Doar Pinalti nu si-a admis vina �n cauz�, �n timp ce ceilalti trei au recunoscut acuzatiile, respectiv c� si-au folosit influenta astfel �nc�t la licitatia pentru obtinerea licentelor informatice s� fie favorizat� o anumit� firm�. „Profitul“ de circa 16 milioane de euro, majorat ulterior la 18 milioane, s-a �mp�rtit. Cocos a primit 9,5 milioane de euro, Dumitru Nicolae s-a ales cu 7,65 milioane de dolari si 2,7 milioane de euro, ministrul Sandu cu 2,7 milioane de euro, iar Stefan cu aproape 4 milioane de euro. Cel de-al treilea dosar, pentru licenta Giga Tv, se va relua la Curtea de Apel Bucuresti pe 29 ianuarie. Ultimul dosar �n care fostul primar a fost deferit justitiei tot de procurorii DNA este cel cu Posta Rom�n�, aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, si se va relua pe 7 ianuarie 2016. �n aceast� cauz� Pinalti este acuzat de trafic de influent�, sp�lare de bani si instigare la abuz �n serviciu, dup� ce a intervenit pentru �nlocuirea firmei care �ncasa facturile electronice la Post�. Pentru prestatie, el sau apropiatii lui au primit peste 135.000 de euro.
END
|