Piatra, un oras cocosat de credite
• municipalitatea are credite ce însumeazã 262.195.590 lei, adicã vreo 60 de milioane de euro • datele au fost fãcute publice de cãtre Ministerul de Finante în urma unei solicitãri a deputatului Cãtãlin Drãgusanu • costul total al creditelor, cu dobînzi, comisioane etc., aproape dubleazã suma • fostul primar Gheorghe Stefan a încheiat „afacerile“ judiciare anul acesta • cele patru procese în care este inculpat se vor relua anul viitor • Datoriile municipalitãtii pietrene, ca urmare a împrumuturilor bancare contractate, sînt de ordinul zecilor de milioane de euro. Informatia a fost confirmatã de cãtre Ministerul de Finante, care a rãspuns la o interpelare adresatã de cãtre deputatul Cãtãlin Drãgusanu, parlamentarul dorind sã afle si gradul de îndatorare al municipiului. Primãria a trimis ministerului contractele de credit, dar si actele aditionale pentru rambursãrile contractate direct în ultimul deceniu. Cel mai vechi credit, de 150.693 lei, a fost încheiat pe 17 octombrie 2005 cu BCR. Altul, încheiat cu aceeasi bancã, în iunie 2007, este în valoare de 72.486.482 lei. BRD a oferit, în ianuarie 2005, un credit în valoare de 7.000.000 lei; CEC Bank, în septembrie 2012, un credit de 25.000.000 lei. Conform Conventiei de împrumut, încheiatã în martie 2013 de primãrie cu Ministerul Finantelor, municipalitatea a mai primit 7.015.586 lei. Totodatã, în rãspunsul ministrului se face referire la creditul din februarie 2007, în valoare de 40.000.000 lei, încheiat între Perla Invest si Alpha Bank, la care primãria are calitatea de garant. Un simplu calcul aratã, fãrã a pune la socotealã creditul de 40.000.000 de lei, cã administratia localã are are credite de 262.195.590 lei, adicã vreo 60 milioane de euro. Ce au uitat sã spunã cei de la Ministerul de Finante este cã informatiile oferite nu contin costurile totale ale acestor credite. Si asta pentru cã suma de rambursat aproape se dubleazã.
De exemplu, costul total al creditului de 150,6 milioane de lei, cu scadentã în 2015, contractat în octombrie 2005, este de 300.690.629,39 lei. Primãria a avut o perioadã de gratie de 7 ani. ÃŽn vara anului 2013, municipalitatea rambursase 4.524.012 lei, în conditiile în care rata lunarã este de 2.000.000 lei. Costul total al creditului de 72.486.482 lei, contractat în iunie 2007, este de 141.687.489,85 lei, iar scadenta a fost stabilitã la 10 iunie 2027, cu o perioadã de gratie de 5 ani. ÃŽn vara anului 2013, primãria rambursase doar 1.959.552 lei, rata lunarã fiind de 935.000 lei. Cît priveste conventia încheiatã cu Alpha Bank, respectiv creditul în valoare de 40.000.000 de lei, costul total se ridicã la 13.579.359 euro. Scadenta a fost stabilitã pentru 10 ianuarie 2025, perioada de gratie fiind de 3 ani. ÃŽn vara anului 2013, din acest credit fusese rambursatã suma de 986.666 euro, în conditiile în care rata lunarã este de 63.098 euro. Cum Perla, societatea CL, nu face fatã acestei cheltuieli, municipalitatea vrea sã preia creditul în platã. Prin interpelarea fãcutã ministrului de Finante, deputatul Drãgusanu l-a întrebat dacã va aviza solicitarea primãriei de a prelua creditul de 40 de milioane fãcut de Perla. Ministrul a rãspuns cã doar Comisia de Autorizare a ÃŽmprumuturilor Locale poate solutiona o astfel de cerere. Cît priveste întrebarea deputatului cu privire la gradul de îndatorare al administratiei, ministrul a rãspuns cã: „aceste date pot fi solicitate direct consiliilor judetene sau primãriilor“.
Greu an pentru fostul primar
Fostul primar de Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, a încheiat ieri, 14 decembrie 2015, „afacerile“ judiciare pe care le are pe rolul diferitelor instante de judecatã, cel putin pînã la începutul anului viitor. Toate cele patru procese în care Pinalti este acuzat de spãlare de bani, trafic de influentã, dar si alte acuze, se vor relua dupã sãrbãtorile de iarnã. Cauza în care Stefan este inculpat pentru spãlare de bani prin firma Strong Montaj a avut termen la Tribunalul Neamt ieri, iar judecãtorii au decis sã mentinã mãsurile preventive pentru cele patru firme trimise în judecatã alãturi de Pinalti: Best GSG, Giga Star, Sonic Media si Euromedia. Judecãtorii au dispus mentinerea interdictiei initierii procedurii de dizolvare sau lichidare, interdictia initierii fuziuni, a divizãrii ori a reducerii capitalului social, precum si interdictia unor operatiuni patrimoniale susceptibile a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolventa. Urmãtoarea înfãtisare a fost stabilitã pentru data de 29 ianuarie cînd se va continua administrarea de probe. ÃŽn dosar Pinalti a fost inculpat în urmã cu un an cînd procurorii DNA l-au acuzat de spãlare de bani de circa un milion de euro. Fostul primar ar fi administrat în fapt Strong Montaj, folosindu-se de interpusi. Firma a încheiat si a executat contracte vizînd realizarea unor lucrãri cu diferiti clienti si a achizitionat, de la furnizori, bunuri si servicii, fãcînd acte de comert ce au implicat circulatia banilor. Un alt litigiu, dosarul Microsoft, aflat pe rolul instantei supreme, se va relua pe 19 ianuarie, datã pînã la care Stefan este sub control judiciar, acuzat de trafic de influentã alãturi de Dorin Cocos, Nicolae Dumitru si ex-ministrul Gabriel Sandu. Doar Pinalti nu si-a admis vina în cauzã, în timp ce ceilalti trei au recunoscut acuzatiile, respectiv cã si-au folosit influenta astfel încît la licitatia pentru obtinerea licentelor informatice sã fie favorizatã o anumitã firmã. „Profitul“ de circa 16 milioane de euro, majorat ulterior la 18 milioane, s-a împãrtit. Cocos a primit 9,5 milioane de euro, Dumitru Nicolae s-a ales cu 7,65 milioane de dolari si 2,7 milioane de euro, ministrul Sandu cu 2,7 milioane de euro, iar Stefan cu aproape 4 milioane de euro. Cel de-al treilea dosar, pentru licenta Giga Tv, se va relua la Curtea de Apel Bucuresti pe 29 ianuarie. Ultimul dosar în care fostul primar a fost deferit justitiei tot de procurorii DNA este cel cu Posta Românã, aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, si se va relua pe 7 ianuarie 2016. ÃŽn aceastã cauzã Pinalti este acuzat de trafic de influentã, spãlare de bani si instigare la abuz în serviciu, dupã ce a intervenit pentru înlocuirea firmei care încasa facturile electronice la Postã. Pentru prestatie, el sau apropiatii lui au primit peste 135.000 de euro.
END
|
Autentificare
