Despre avocatur� si despre viat�, �n general

La 10 decembrie 2015 am s�rbatori, at�t noi, cei care practic�m aceast� nobil� profesie, c�t si cei cu care colabor�m �n �mplinirea telurilor noastre, o zi special�, respectiv Ziua European� a Avocatilor.
Poate era nevoie de un asemenea prilej pentru a reaminti atďż˝t publicului care ne evalueazďż˝, cel mai ades, prin prisma cliseelor de film american sau a celor sociale create artificial, dar si nouďż˝, slujitorilor Dreptului, cďż˝ celebrďż˝m o Profesie, o Artďż˝ si o Misiune. Vorbind despre avocat, distinsul dr. Iosif Friedmann-Nicolescu, avocat ďż˝n Baroul Bucuresti spunea, ďż˝ntr-un amplu articol publicat pe site-ul UNBR la 23 iunie 2014: „Vocatia profesiei de avocat este una de ARISTOCRAT si totodatďż˝ de BOEM. Profesia de avocat este un poem; un poem al vietii sociale, pe fondul unei solide pregďż˝tiri stiintifice si al unei etici colegiale inconfundabile, a unei confraternitďż˝ti specifice acestei profesii unice, prin educatie si mentalitate. Mentalitatea acestei profesii este de origine divinďż˝, fiindcďż˝ Avocatul este mereu alďż˝turi de Om. De Omul care se aflďż˝ ďż˝ntr-o competitie cu Justitia, ďż˝n slujba Adevďż˝rului si a Justitiei.(…) AVOCATUL apďż˝rďż˝ creatia divinďż˝ absolutďż˝: OMUL. AVOCATUL este un SACERDOT, misiunea profesiei este SACRďż˝ ďż˝n TEMPLELE JUSTITIEI care sďż˝nt PALATELE de JUSTITIE, la fel de mďż˝rete ca si catedralele ďż˝n care se sďż˝vďż˝rsesc ritualuri sfinte“. Asemenea cuvinte pot pďż˝rea o declaratie exageratďż˝ de dragoste pentru aceastďż˝ profesie. Dar numai pentru cei care nu ne cunosc, pentru cei care ne privesc si ne judecďż˝ din spatele unor ziduri false si a unor idei preconcepute. Avocatura e una dintre cele mai vechi profesii si, spre deosebire de altele la fel de nobile, este una dintre primele reglementate, tocmai ca dovadďż˝ a caracterului sďż˝u indispensabil functionďż˝rii unei societďż˝ti normale. Istoria avocaturii este indisolubil legatďż˝ atďż˝t de istorie, ďż˝n general, cďż˝t si de evolutia societďż˝tii umane.

�nceputurile - Atena, Roma Antic�

Primii avocati au fost, cel mai probabil, oratorii din vechea Atenďż˝. Interesant este faptul ca primii oratori atenieni s-au confruntat cu serioase obstacole structurale. ďż˝n primul rďż˝nd, exista o regulďż˝ cďż˝ oamenii trebuiau sďż˝-si pledeze singuri cauza, regulďż˝ care a ďż˝nceput sďż˝ fie eludatďż˝ datoritďż˝ tendintei de crestere a cazurilor ďż˝n care oamenii cereau asistenta unui „prieten“. Am spune, fďż˝rďż˝ nici o urmďż˝ de subiectivism, cďż˝ termenul de prieten defineste si ďż˝n prezent caracterul profund al relatiei client-avocat, ďż˝n sensul cel mai sincer si util apďż˝rďż˝rii. ďż˝n sensul strict al definitiei de avocat, primii avocati au fost oratorii din Roma Anticďż˝. Legea referitoare la restrictia asupra onorariilor a fost abolitďż˝ de ďż˝mpďż˝ratul Claudius, fiind impus un onorariu maximal. ďż˝n mod asemďż˝nator cu contemporanii lor greci, primii avocati romani aveau pregďż˝tire ďż˝n retorica, nu ďż˝n stiinte juridice, la fel ca si judecďż˝torii ďż˝n fata carora pledau. Spre deosebire de atenieni, romanii au dezvoltat o clasďż˝ de specialisti ďż˝n drept, cunoscuti sub denumirea de jurisconsulti (iuris consulti), notiune ce se regďż˝seste ulterior ďż˝n dreptul roman. Jurisconsultii erau oameni bogati pentru care implicarea ďż˝n drept reprezenta un hobby intelectual, nu o activitate de bazďż˝ din care sďż˝ trďż˝iascďż˝. Ei dďż˝deau opinii juridice (responsa) pe probleme de drept la toti cei cďż˝rora solicitau astfel de servicii (practica cunoscutďż˝ ca publice respondere). Practic, romanii au fost primii care au avut o clasďż˝ socialďż˝ care sďż˝ se gďż˝ndeascďż˝ la probleme juridice, asta fiind si explicatia faptului cďż˝ dreptul roman a devenit asa de precis, detaliat si tehnic, reprezentďż˝nd un izvor esential pentru toate sistemele de drept ulterioare. Odatďż˝ cu ďż˝nceputul Imperiului Bizantin, profesia juridicďż˝ a fost bine ďż˝nfiintatďż˝, reglementatďż˝ ďż˝n detaliu si precis stratificatďż˝. ďż˝n secolul IV avocatii romani au devenit avocati ďż˝n adevďż˝ratul sens al cuvďż˝ntului. Ca o curiozitate istoricďż˝ dar de extremďż˝ actualitate, ďż˝n secolul IV avocatii trebuiau sďż˝ facďż˝ parte dintr-un barou de pe lďż˝ngďż˝ o instantďż˝ de judecatďż˝ pentru a pleda ďż˝n fata unui judecďż˝tor din cadrul acesteia. ďż˝n anul 460, a fost impusďż˝ regula ca cei care vor sďż˝ fie admisi ďż˝n profesie sďż˝ aducďż˝ o recomadare de la profesorii sďż˝i; ďż˝n secolul VI, pentru admitere ďż˝n profesie era cerutďż˝ urmarea unui curs de drept de aproximativ patru ani. Revenirea profesiei a fost marcatďż˝ de eforturile bisericii si statului de a reglementa-o, apoi societatea modernďż˝ a fost marcatďż˝ de cristalizarea sistemelor de drept, crearea jurisprudentelor proprii fiecďż˝rei societďż˝ti, aparitia codurilor. Dreptul cutumial si apoi cel canonic a fost ďż˝nlocuit cu sisteme de drept laic. Consecinta a fost definirea profesiei de avocat atďż˝t sub aspectul atributelor, cďż˝t, mai ales, sub aspectul importantei ďż˝n si pentru societate.

Primul barou a fost �nfiintat de Iordache Golescu, Marele Logof�t al Drept�tii

Dacďż˝ despre avocatura din Tďż˝rile Romďż˝ne existďż˝ destul de putine referinte istorice, acestea regďż˝sindu-se, ďż˝n special ďż˝n tratatele ce fďż˝ceau vagi referiri la procedurile judiciare, informatiile devin concrete si coerente ďż˝ncepďż˝nd cu secolul XIX. Astfel, pe actualul teritoriu al tďż˝rii profesia de avocat intrďż˝ ďż˝n legalitate la 30 septembrie 1831, cďż˝nd Marele Logofďż˝t al Dreptďż˝tii, Iordache Golescu, anunta cďż˝ se ďż˝nfiinteazďż˝ primul barou al tďż˝rii, din care faceau parte 22 de avocati. Marea reformďż˝ a profesiei a avut loc ďż˝n 1864, ďż˝n timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Atunci s-a dat prima lege pentru constituirea corpului de avocati. Una dintre primele reglementďż˝ri speciale ale profesiei regďż˝sim ďż˝n „Repertoriul General Alfabetic al tuturor codurilor, legilor, decretelor-legi, conventiuni, decrete, regulamente etc“, pentru perioada 1 ianuarie 1860 - 1 ianuarie 1940, publicat de Imprimeria Centralďż˝ Bucuresti, ďż˝n 1940, „Legea pentru constituirea corpului de avocati“, lege care poartďż˝ numďż˝rul 273. Aceasta reglementa conditiile pe care trebuie sďż˝ le ďż˝ntruneascďż˝ o persoanďż˝ pentru a fi avocat si modalitatea de organizare a profesiei. Ca si alte domenii, avocatura era consideratďż˝ o profesie destinatďż˝ exclusiv bďż˝rbatilor. Abia ďż˝n 1891, Baroul de Ilfov admite ďż˝nscrierea Sarmizei Bilcescu (1867-1935). Cu toate acestea, ea nu a profesat niciodatďż˝. ďż˝n 1901, acelasi barou respingea, cu o majoritate de patru contra trei, cererea de admitere ďż˝n profesie a avocatei Elena Popovici. Mai trebuie subliniat faptul cďż˝ Sarmiza (ori Sarmisa) Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimanisteanu) a fost prima romďż˝ncďż˝ avocat, prima femeie din Europa care a obtinut licenta ďż˝n drept la Universitatea din Paris si prima femeie din lume doctor ďż˝n drept. Revenind la periplul istoric si legislativ al avocaturii romďż˝ne, reamintim cďż˝ pďż˝nďż˝ ďż˝n 1921 au functionat 3 corpuri de avocati, organizate pe regiuni istorice. Apoi, ďż˝n Parlamentul Romďż˝niei s-a votat pe 10 si 15 iulie 1921 „Legea pentru unificarea functionďż˝rii corpului de avocati“, primul articol prevďż˝zďż˝nd: „orice avocat ďż˝nscris la unul din barourile din tarďż˝ va putea pleda ďż˝n fata oricďż˝rei instante judecďż˝toresti din ďż˝ntreg Regatul si orice avocat ďż˝nscris la orice barou va putea cere transferarea si ďż˝nscrierea ďż˝n alt barou. Prin dispozitiile Legii pentru organizarea corpului de avocati, publicatďż˝ ďż˝n Monitorul oficial nr. 251 din 19/21 februarie 1923 (Decretul nr. 610) s-au constituit barouri de avocati pe judete. Acest act normativ utilizeazďż˝ pentru prima datďż˝ termenul de Barou ca sinonim al Corpului de Advocati dintr-un district. Potrivit acestei legi s-a ďż˝nfiintat la nivel national Uniunea Advocatilor din Romďż˝nia, persoanďż˝ juridicďż˝, ca organ general al Barourilor (corpurilor) de avocati din Romďż˝nia. S-a adoptat pe 17 octombrie 1923 un regulament de aplicare al acesteia, act care a constituit primul regulament - metodologie cu valoare de statut al profesiei. Ulterior au apďż˝rut noi legi, una dintre ele stipulďż˝nd cďż˝ Barourile si Uniunea Avocatilor din Romďż˝nia devin „persoane juridice de drept public“.

Perioada comunistďż˝ - avocatii audevenit „dusmani ai poporului“

ďż˝n 1948, comunistii au desfiintat barourile si colegiile avocatilor. Multi dintre oamenii politici-avocati au fost arestati pe motiv de „rďż˝zvrďż˝tire ďż˝mpotriva guvernului si regimului legal“. ďż˝n schimb, au fost infiintate organizatii obstesti cu personalitate juridicďż˝, prin dispozitiile Legii nr. 3 din 17 ianuarie 1948. Politizarea s-a accentuat prin Decretul- lege nr. 39 din 13 februarie 1950 prin care avocatii au fost subordonati Ministerului Justitiei si prin Decretul-lege nr. 281/1954 prin care s-a ďż˝nfiintat Consiliul Central al Colegiilor de avocati. Avocatura a plďż˝tit ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝ un tribut extrem de greu, figurile marcante ale dreptului romďż˝nesc fiind mai ďż˝ntďż˝i marginalizate ca si „dusmani ai poporului“ si apoi lichidate ďż˝n cel mai concret si inuman sens al acestui cuvďż˝nt. ďż˝ncercarea de „colectivizare“ a muncii de avocat a avut drept consecintďż˝ disparitia unui segment esential al societďż˝tii, atďż˝t sub aspect intelectual cďż˝t, mai grav si mai greu de ďż˝nlocuit, sub aspectul respectďż˝rii, promovďż˝rii si apďż˝rďż˝rii Dreptului. Bďż˝tďż˝lia pentru reabilitarea profesiei a devenit mai evidentďż˝ si mai concretďż˝ dupďż˝ evenimentele din decembrie 1989. Acesta este momentul ďż˝n care avocatii hotďż˝rďż˝sc iesirea de sub tutela Ministerului Justitiei si revenirea la formele traditionale de exercitare a profesiei prin ďż˝nfiintarea Baroului. ďż˝n aceste conditii, la 28 februarie 1990 a fost publicat ďż˝n Monitorul Oficial nr. 32 din 1 martie 1990 Decretul lege 90/1990. S-a desfďż˝surat o activitate intensďż˝ pentru modificarea legislatiei existente, perfectionarea acesteia, etapďż˝ care se ďż˝ncununeazďż˝ cu aparitia Legii nr. 51/1995 ce consfintea independenta deplinďż˝ a profesiei si creea premizele privatizďż˝rii ocupatiei prin aparitia noilor forme de exercitare a profesiei, cabinetele individuale de avocat, cabinetele asociate, societďż˝tile civile profesionale. ďż˝n vederea coroborďż˝rii dispozitiilor acestei legi cu o societate ďż˝n continuďż˝ schimbare si ca urmare a aderďż˝rii la UE, legea a suportat modificďż˝ri prin acte normative, pďż˝strďż˝ndu-se ďż˝nsďż˝ intacte principiile. Aici ar trebui sďż˝ spunem „si povestea continuďż˝...“. Pentru cďż˝, reďż˝ntorcďż˝ndu-se la locul care i se cuvine ďż˝ntr-un sistem social normal, avocatura ďż˝si consolideazďż˝ statutul de profesie esentialďż˝ societďż˝tii. Trecďż˝nd dincolo de cliseele consacrate de filmele americane, mult prea expansive ďż˝n a acredita imaginea unui avocat dur, nemilos si asemďż˝nďż˝tor unui robot ultraperformant, ne ďż˝ntoarcem la Omul-Avocat, la omul de artďż˝, la literat, la poet. Si ne amintim cu drag, cu respect si ceva melancolie de pledoariile exceptionale, audiate ďż˝n sďż˝lile de sedintďż˝ asemenea operelor de teatru, ale maestrilor Baroului Roman. De Barbu Delavrancea, de maestrul Pastorel Teodoreanu, de Nicolae Steinhard... Si nu uitďż˝m cďż˝ Avram Iancu nu este doar erou national ci si absolvent al Facultďż˝tii de Drept din Cluj si ďż˝l regďż˝sim functionďż˝nd ca AVOCAT pe lďż˝ngďż˝ Tabla regalďż˝ a Transilvaniei... Si ďż˝ntelegem cďż˝ istoria Romďż˝niei, a artei, politicii, stiintei este, ďż˝n foarte mare parte, istoria avocaturii. Asadar povestea continuďż˝...
Avocat Amalia VLAD,
Avocat Ancuta SANDU