Someri de meserie... cursanti
• directorul AJOFM se pl�nge c� foarte multi someri trec de la un curs de calificare la altul, doar din dorinta de a beneficia de subventii • acest lucru se petrece pe fondul unor neclarit�ti legislative • la �nceput de noiembrie, �n Neamt, erau 11.530 de someri, dar 8.579 nu mai luau indemnizatie • Pe fondul unei legislatii confuze, foarte multi someri au devenit ceea ce se cheam� „cursanti de profesie“ si asta numai din dorinta de a beneficia de subventiile acordate de Uniunea European� pe diverse proiecte. „Din p�cate, am fost pusi �n situatia de a constata c� foarte multe firme private, specializate �n formare profesional� nu-si prea fac treaba. Aceste firme au c�stigat proiecte europene, prin care au prev�zute buget de promovare si prin care ei trebuie s�-si fac� reclam� pentru a atrage somerii. Aceste firme primesc anumite subventii, care nu au fost limitate ca si sume �n bugete. Noi, ca si agentie de formare am limitat aceste subventii, tocmai din dorinta de a nu distorsiona comportamentul somerilor pe piata muncii. Am constatat c� atunci c�nd un somer primeste prea multi bani pentru a veni la un curs, acesta se transform� �n ceea ce s-ar putea numi «cursant de meserie». Foarte multi someri s�nt la curent cu tot ceea ce se organizeaz� ca si curs de reconversie profesional�. Se uit� unde este subventia mai mare si acolo se bulucesc. Chiar la Roman, am auzit c� prim�ria se l�uda c� a venit o firm� din Alba Iulia care acorda subventii de 25 milioane pe lun�. E clar c� acela nu mai e somer. Un om care munceste nu are de unde scoate acesti bani. De acest gen de comportamente distorsionate vorbeam, �n sensul c� acest gen de someri nu mai s�nt �ncurajati s� mearg� la munc�“, a declarat Daniel Chiril�, directorul AJOFM Neamt. Acesta a propus Ministerului Muncii s� se revizuiasc� reglement�rile legislative �n domeniu. „Este vorba despre reglement�ri clare �n privinta drepturilor pe care le poate avea un somer. De aceste subventii ar trebui s� stie si cei de la prim�rii, atunci c�nd calculeaz� drepturile de ajutor social ale unui somer. Aici pot s� intervin� si probleme legate de asigur�rile de s�n�tate, pentru c� acesti someri merg si la medic si beneficiaz� de asistent� medical� si compensare a serviciilor medicale, la care acestia nu ar mai fi avut dreptul dac� s-ar fi stiut c� au beneficiat de subventii si pe partea aceasta de formare profesional�“, a mai spus Daniel Chiril�.
Sc�dere sensibil� a somerilor
�nceputul lunii noiembrie aduce modific�ri minore pe piata muncii din judet, iar num�rul celor care nu au un loc de munc� stabil a sc�zut sensibil. Conform AJOFM Neamt, �n scriptele oficiale s�nt 11.530 de persoane �n c�utarea unui loc de munc�, cu 111 mai putin dec�t la �nceputul lunii trecute c�nd oficialii num�raser� 11.641 de persoane care nu aveau serviciu. Cei mai multi dintre somerii nemteni (6.837) s�nt b�rbati, iar diferenta de 4.693 erau femei, acestea strecur�ndu-se mai usor pe piata muncii. �n alt� ordine de idei, cei mai multi dintre somerii cu acte-n regul�, 8.579, nu mai s�nt sprijiniti financiar de stat, adic� au pierdut vechiul loc de munc� si au iesit si din perioada �n care erau indemnizati. Doar 2.951 nemteni �n situatie de somaj mai �ncaseaz� lunar ajutorul de la stat. Rata somajului a ajuns la 5,74%, �n sc�dere usoar� de la 5,8% c�t era �n perioada de comparatie. Simultan, ponderea �n populatia stabil�, �ntre 18 si 62 de ani, a ajuns la 3,3%, fat� de 3,33%. �n zona Piatra Neamt s�nt �nregistrati 3.522 de someri, ponderea fiind sub cea de la nivel de judet, 2,44%. �n oras s�nt 1.281 de persoane �n c�utarea unui serviciu, iar cei mai multi someri din zon� s�nt la Dragomiresti, unde ponderea a ajuns la 10,87%, dup� ce luna trecut� a dep�sit pragul de 11%. Cei mai putini someri s�nt la M�rgineni unde indicatorul este sub un procent, respectiv 0,74%, �n sc�dere fat� de perioada de comparatie. �n zona Roman s�nt cei mai multi someri, 4.032 de persoane care nu merg la munc�, iar �n opt localit�ti ponderea somerilor dep�seste 10 procente: B�ra (12,19%), Boghicea (14,4%), Dulcesti (10,74%), Oniceni (17,66%), P�ncesti (10,38%), Valea Ursului (14,3%) si V�leni (14,13%). �n Roman s�nt mai putini someri ca la Piatra, doar 619, dar trebuie tinut cont si de num�rul locuitorilor. �n T�rgu Neamt s�nt 398 de someri, iar �n zona arondat� s�nt 2.922, sensibil mai multi dec�t �n intervalul de comparatie. Si la Bicaz gradul de ocupare este destul de mic, ponderea fiind de 2,76% �n oras, unde s�nt �nregistrati 147 de someri. La Poiana Teiului s�nt 133 de persoane f�r� serviciu, iar ponderea a ajuns la 4,43%.
|