LA STRADA
Nici o trimitere la filmul cu acelasi nume, al lui Federico Fellini, care �n 1957 a obtinut un Oscar pentru acesta. Trimiterea este la recenta miscare de protest, pornit� din fata clubului Colectiv din Bucuresti, unde incendiul din 30 octombrie a.c. a f�cut aproape 180 de victime, marea majoritate tineri. Exist� convingerea unanim� c� tragedia s-a declansat pe fondul coruptiei instalate �n Rom�nia. S-a scandat „Coruptia ucide!“. �n privinta culorii politice a coruptiei instalate, societatea este vizibil scindat�. Unii consider� coruptia ca apanaj al st�ngii (PSD), altii al dreptei (PDL, PNL), dar Strada a decretat: „Toate partidele, aceeasi mizerie“. At�t filmul c�t si Miscarea au puncte comune. Nu au nici o leg�tur� cu vreo dogm� sau ideologie, �n ambele exist� un amestec halucinant �ntre fort� si naivitate si au momente remarcabile de frumusete si poezie. Sper ca paralela dintre film si Miscare s� se opreasc� aici, deoarece filmul are un deznod�m�nt descurajant. Miscarea se vrea inconfundabil�, cu identitate proprie. Nu se doreste confundarea acesteia cu Piata Universit�tii. Cineva a propus �nfiintarea Partidului Popular La Strada. Presedintelui Iohannis �i sur�de ideea unui astfel de partid. Vectorul misc�rii este „generatia Facebook“. Vointa generatiei tinere este realizat� si coagulat� pe retelele de socializare. Acum se scrie ghidul Revolutiei on-line. Tragedia de la Colectiv a fost declansat� de „Declaratia pe propria r�spundere“, procedur� de tip mafiot, legitimat� �n 2004 de Guvernul N�stase, de ea profit�nd �n egal� m�sur� guvernele T�riceanu, Boc, Ponta. La Strada s-a dovedit mult mai eficient� dec�t o motiune de cenzur�. �n prima sear�, miscarea a scos �n strad� circa 35.000 de bucuresteni, care erau reprezentati statistic �n Parlament de o jum�tate de mandat de deputat. Opozitia parlamentar�, �nsum�nd circa 250 de parlamentari, nu a putut da jos Guvernul, dar „jum�tatea de deputat“ a str�zii, a putut. Promptitudinea cu care Ponta a �naintat demisia sa si a Guvernului a socat pe toat� lumea. Nu a fost m�sura onorabilit�tii sale, ci a oportunismului funciar cu care ne-a obisnuit de mult� vreme. Au fost prea multi oameni care au crezut �n Ponta, pentru a se accepta capitularea acestuia f�r� lupt�, dup� prima manifestatie stradal� . Reactia COLECTIV a str�zii, care i-a cerut lui Ponta demisia, pare paradoxal�. Guvernul Boc a t�iat salariile, dar strada nu a avut reactii de speriat Guvernul. Guvernul Ponta a dat salariile �napoi, dar asta nu a contat. La nemultumirile str�zii, acumulate sub guvernarea PSD, s-au ad�ugat si cele acumulate timp de 10 ani sub guvernarea PDL. Interesant, c� demisia lui Ponta a fost ca o lovitur� �n plex pentru PNL, care a r�mas f�r� aer si nu a avut dec�t o replic�, �nainte de a arunca prosopul: „ALEGERI ANTICIPATE“. Plecat spre Cotroceni , la consult�ri, PNL a uitat s� ia cu el candidatul pentru functia de premier. S-a dus la Cotroceni cu m�na �n fund si �n loc de premier, l-au t�r�t cu ei pe venerabilul Quintus. La Cotroceni nici PSD nu s-a simtit mai bine. Desi era pornit s� aib� o pozitie viril�, a ajuns acolo cu c�ciula �n m�n� si cu b�rb�tia fleasc�, pierz�ndu-se cu firea �n fata lui Iohannis. Tot ifosul a fost abandonat la Kisselef, Dragnea iesind de la Cotroceni de-a-nd�r�t�lea, b�iguind: „cum spuneti dumneavoastr� dom' presedinte, vreti s� nu intr�m �n Guvern, nu intr�m, vreti anticipate, anticipate s� fie“. �n realitate PNL si PSD l-au l�sat pe Iohannis �n ofsaid, f�c�nd un pas �n spate. La Strada a jubilat putin dup� demisia Guvernului Ponta, dar si-a reconsiderat exigentele. Vrea mai mult, vrea „Jos Parlamentul“, dar si „resetarea clasei politice“.
„Reformarea electoratului“
Singurul, multumit deplin de c�derea Guvernului Ponta este Klaus Iohannis. A obtinut ce si-a dorit, ceea ce PNL nu i-a putut oferi. Solutia alegerilor anticipate nu este �nsusit� de toat� Strada, dar este preluat� si de la unii parlamentari, care se dau docti �n materie. Acestia vorbesc despre alegeri anticipate, cu nonsalanta scobitului �n nas, neomit�nd nici comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale. Avem si parlamentari de Neamt care bat c�mpii cu astfel de subiecte. La Strada se g�ndeste serios la „resetarea clasei politice“. Nu la reformarea ei. Clasa politic� nu este virtual�, r�m�n�ndu-ne doar solutia reform�rii acesteia. Clasa politic� nu se reformeaz� pe parcursul unei campanii electorale. Electoratul trebuie s� aib� un rol activ �n aceast� oper� de reformare a clasei politice, ceea ce impune �n mod obligatoriu, c� trebuie �nceput cu „reformarea electoratului“.
Reformarea clasei politice trebuie s� fie o consecint� a reform�rii electoratului, care la r�ndul s�u va trebui s� deprind� stiinta de a alege si a refuza total mita electoral�. S-a crezut �n 2012, c� odat� cu introducerea votului uninominal se va rezolva problema reform�rii clasei politice. Rezultatul a fost catastrofic si reactia actual� a str�zii confirm� aceasta. La Strada are o list� interminabil� si diversificat� de exigente, la care adaug� �n fiecare zi. Este nevoie de o prioritizare a acestor exigente, pentru a le face realizabile pe r�nd, nu toate odat�.
Unii manifestanti, mai fundamentalisti, vor face b�rbi p�n� la carosabil, dac� vor s� stea �n strad� p�n� la epuizarea listei. Se intr� �ntr-un cerc vicios, care duce nic�ieri. Strada poate demite guverne, dar nu poate guverna. �n general, un guvern de tehnocrati nu �nseamn� �n toate cazurile un guvern de tineri �n toate palierele. Tehnocratia impune expertiz�, care nu se probeaz� dec�t �nainte de a ajunge �n Guvern, nu dup�. Nu exist� �ncredere �n clasa politic� si nici m�car �n ONG-uri. Rolul str�zii nu este s� doboare Guverne, Parlamente, clase politice. Rolul str�zii trebuie s� fie cel al trezirii constiintelor, s� amendeze prompt toate derapajele. Strada bucurestean� trebuie s� realizeze c� Rom�nia mai are o sumedenie de alte str�zi. Exigentele trebuiesc declarate la nivel de principii si trebuie urm�rit� �ndeaproape respectarea acestora. Un sistem nu poate fi schimbat instant, dec�t printr-o revolutie real�, nu virtual�. Dar o revolutie real� nu poate avea succes dac� nu exist� un accept general, fie si tacit, ca �n 1989. La acest proiect trebuie s� adere toate str�zile Rom�niei, nu numai cele bucurestene sau unele mari bulevarde din provincie.
END
|