Plachet� omagial� �n cinstea regilor �ntregitori ai neamului
• Regina Maria si Regele Ferdinand vor fi omagiati la Bicaz printr-o serie de manifest�ri • a fost confectionat� o stampil� postal� cu chipul Reginei Maria si imaginea fostei sale resedinte din orasul de sub baraj • la initiativa unui bic�jean, Societatea Numismatic� Rom�n� a realizat o plachet� omagial� dedicat� celor dou� personalit�ti • Filatelistii si lucr�torii Oficiului Postal Bicaz, ca de altfel toti tr�itorii urbei de sub baraj, au tr�it ieri, 29 octombrie si vor tr�i �n week-endul �n care intr�m un eveniment aniversar, prilejuit anul acesta de �mplinirea a 150 de ani de la nasterea Regelui Ferdinand I si 140 de ani de la nasterea Reginei Maria, regii �ntregitori ai neamului. C�t priveste aniversarea si omagierea Reginei Maria, a c�rei zi de nastere a fost 29 octombrie 1875, evenimentul a fost marcat prin confectionarea unei stampile omagiale utilizat� doar ieri, prin aplicarea acesteia pe corespondenta prezentat�. „Odat� cu �ncheierea acestei zile, stampila va luat calea Muzeului National Filatelic pentru p�strare“, a spus Nicu Popa, dirigintele Oficiului Postal Bicaz. �n acelasi timp au mai fost emise dou� c�rti postale, una dedicat� Reginei Maria, ce iubea orasul, aici fiind si sediul Domeniului Coroanei Bicaz, si o alta Regelui Ferdinand. Ideea gestului comemorativ a apartinut inginerului Romeo Furtun�, de ob�rsie din Bicaz, dar care tr�ieste �n Alexandria, mare colectionar de timbre si m�rci postale si un mare pasionat de istoria Bicazului. „Am g�sit de datoria mea s� �ncerc a-i �mb�rb�ta pe bic�jeni si a-i face m�ndri de �ntreaga lor istorie. Aceasta implic� si valorizarea corect� a patrimoniului care a supravietuit vremurilor. Joi, 29 octombrie, s-au �mplinit 140 de ani de la nasterea Reginei Maria. Am �ncredintat Oficiului Postal Bicaz o stampil� omagial�, cu chipul Reginei si imaginea fostei sale resedinte, actualmente Prim�ria Bicaz. Lans�m si o carte postal�, asa cum am facut-o si de ziua Regelui Ferdinand I. Dar, de aceast� dat� tr�im bucuria s� avem al�turi Urbea“, a declarat Romeo Furtun�. Afirmatia sa are ca argument sustinerea de c�tre administratia Bicazului a unui proiect initiat de acelasi colectionar Furtun�, privind confectionarea la Monet�ria Statului sub autoritatea Societ�tii Numismatice Rom�ne, Sectia Alexandria, a plachetei omagiale dedicate distinselor fete monarhice s�rb�torite anul acesta, Ferdinand I si Regina Maria. Lansarea oficial� a plachetei va avea loc s�mb�t�, 31 octombrie, la Bicaz, evenimentul implic�nd un program special, cu �ncepere de la ora 14.00, la Casa de Cultur�. Actiunea va cuprinde lansarea propriu-zis� a plachetei, vizionarea expozitiei dedicate �mplinirii a 150 de ani de la nasterea Regelui Ferdinand I (12/24 august 1865 - 20 iulie 1927) si 140 de ani de la nasterea Reginei Maria (d. 18 iulie 1938), lansarea de carte, „Familia regal� a Rom�niei. Pagini de istorie din Tinutul Neamtului“, sub semn�tura autorilor Mihaela-Cristina Verzea si Nicolae Dumitrascu si simpozionul sustinut de c�tre profesorii Dragomir Oprea, Xenia S�rbu si Mihai Apopei de la Liceul Carol I Bicaz, �nchinat celor dou� distinse personalit�ti regale. Cu aceast� ocazie, Bicazul va fi gazda unor colectionari din Alexandria si Neamt, dar si a PS Galaction, episcop de Alexandria si Teleorman, ce va oficia la biserica orasului, al�turi de preotul paroh Gheorghe Mihalache, o slujb� arhiereasc�.
Repere istorice
Maria Alexandra Victoria, principes� de Marea Britanie si Irlanda, s-a n�scut la 29 octombrie 1875, tat�l fiind Alfred, duce de Edinburgh, fiu al reginei Victoria a Angliei, iar mama, ducesa Maria Alexandrova, unica fiic� a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Ferdinand s-a logodit cu Maria la 21 mai 1892, la palatul Potsdam, iar c�s�toria a avut loc la 29 decembrie 1892, la castelul Sigmaringen. Au sosit �n Rom�nia dup� c�teva zile, tinerii c�s�toriti av�nd parte de impresionante manifest�ri de simpatie. Au avut sase copii: Carol (1893), Elisabeta (1894), Marioara (1900), Nicolae (1903), Ileana (1909) si Mircea (1913, care a murit la trei ani de febr� tifoid�). Principesa Maria a devenit regin� a Rom�niei, odat� cu accederea la tron a principelui Ferdinand, la 11 octombrie 1914, dup� moartea regelui Carol I, �ntr-un moment crucial �n istoria Rom�niei, marcat de izbucnirea Primului R�zboi Mondial. Regina s-a opus de la �nceput particip�rii la r�zboi a t�rii al�turi de Puterile Centrale, sustin�nd alianta cu Antanta �n vederea unirii provinciilor rom�nesti aflate sub st�p�nirea Imperiului Austro-Ungar. Regina Maria a fost supranumit� de popor „Mama r�nitilor“ si „Regina soldat“, pentru atitudinea ei curajoas� din timpul r�zboiului, c�nd a lucrat pe front, �n spitale de campanie si a coordonat activitatea unei fundatii caritabile. Regina s-a implicat activ �n sustinerea cauzei Rom�niei Mari la Conferinta de Pace de la Paris din 1919, deoarece tratatele urmau s� ratifice Unirea de la 1918. Suferind� �nc� din 1937, Regina Maria si-a g�sit odihna vesnic� pe 18 iulie 1938, �n castelul Pelisor. „Te binecuv�ntez, iubit� Rom�nie, patria bucuriei si durerii mele, frumoas� tar� care ai tr�it �n inima mea. Minunat� tar� pe care am v�zut-o �ndoit�, al c�rui vis de veacuri l-am visat si eu, si mi-a fost �ng�duit s�-l v�d �ndeplinit... Dac� toate cele frumoase v� vor aminti de mine, voi fi pe deplin r�spl�tit� pentru dragostea ce v-am purtat-o, c�ci pentru mine frumosul a fost un crez“, scria Regina Maria �n 1933, �n testamentul intitulat „Scrisoare adresat� T�rii mele si Poporului meu“.
|