Pierderile „justificate“ de la firma Apa Serv
• conducerea companiei a prezentat situatia pierderilor din retele, preciz�nd c� acestea ar reprezenta circa o sutime din pretul apei • „E usor de spus c� s�nt pierderi �n retea si trebuie rezolvate, dar nu se rezolv� treaba cu dou� cuvinte“, spune directorul Dughir • S�tul� s� tot fie acuzat� c� accept� pierderi foarte mari �n retelele de ap�, conducerea Apa Serv a organizat o conferint� de pres� �n cadrul c�reia a explicat cum trebuie acceptate aceste pierderi si faptul c� s-a vorbit cu r�utate, din neglijent� sau ce-o mai fi, c� s�nt �n procent de 60%, 64% - c�t a vrut si �nteles fiecare, desi s�nt numai de... 58,68%. Timp de o or�, trei dintre liderii companiei, �n frunte cu directorul general Ionut Dughir, au prezentat priorit�tile �n domeniul reducerii pierderilor si nu au neglijat s� pun� pe tapet si vina consumatorilor, care folosesc mai putin� ap�, ceea ce �nseamn� costuri mai mari pentru furnizori si faptul c� p�n� �n 2009, c�nd Apa Serv a devenit operator regional, pierderile nu se raportau, iar asa toat� lumea era fericit�. Marinela Radu, sefa Serviciului Relatii cu clientii, a f�cut o prezentare a celor trei zone �n care opereaz� Apa Serv �n judet - Sud, Est si Nord, iar directorul Dughir a acceptuat faptul c� s�nt localit�ti �n care retelele de distributie si canal s�nt mici si generatoare de pierderi, d�nd exemplu comune precum B�ra ori Dragomiresti, unde consumatorii s�nt c�t s�-i numeri pe degete, dar exist� sperante s� creasc� num�rul abonatilor. „La data de 31 decembrie 2014, aveam 38.136 de consumatori, cei mai multi casnici. Pierderile de ap� �nseamn� toat� cantitatea care se furnizeaz� �n sistem, dar nu ajunge la consumatorul final. Aceast� diferent�, obtinut� �ntre volumul furnizat si volumul consumat/ facturat, �nseamn� pierderile din retea, care s�nt reale, fizice si aparente, comerciale. Cele fizice s�nt scurgerile din retele care se �nregistreaz� p�n� la bransamentele de la limita de proprietate. Cele aparente s�nt reprezentate de cantitatea de ap� consumat� si nepl�tit� (consumatori neautorizati, erori de m�surare, erori de prelucrare date). Unul dintre obiectivele noastre este detectarea acestor pierderi“, a declarat Marinela Radu. Despre detectarea pierderilor a vorbit inginerul Alexadru Post�varu, seful Serviciului NRW („apei care nu aduce profit“), care a oferit am�nunte despre detectarea pierderilor, producerea avariilor, rapoartele lunare si zilnice �ntocmite. „�n 2014, din totalul de 100% ap� furnizat�, 41,32% a ajuns la consumatorii autorizati si 58,68% reprezint� pierderile - 3,81% s�nt pierderi aparente si 54% s�nt pierderi reale, dar nu reprezint� neap�rat ce se pierde pentru c� s�nt g�uri �n tevi, ci si apa pe care o evacu�m dac� avem de intervenit la o teav�“, a explicat Alexandru Post�varu. „Aceste pierderi s�nt mosteniri istorice, ap�rute de-a lungul anilor. E usor de spus c� s�nt pierderi �n retea si trebuie rezolvate, dar nu se rezolv� treaba cu dou� cuvinte! Apa Serv este preocupat� de cinci ani de bilantul apei, de c�nd compania este operator regional si c�nd am preluat retelele �n administrare, le-am preluat cu pierderi cu tot, numai c� atunci c�nd nu erau �n grija noastr�, nu se f�ceau raport�ri ale pierderilor. Dar apa se pierdea si �n '80, si �n '90, si acum. Avem segmente de retele care trebuie schimbate integral, ca de exemplu la Izvorul Muntelui, dar avem si �n zona Roman - tevi expirate pe 86% din lungimea lor. Si de la an la an creste procentul conductelor expirate“, a �nt�rit directorul Dughir. Cei trei sefi de la Apa Serv care au sustinut conferinta au prezentat motivele pentru care s-a scumpit apa �n judet: sc�derea num�rului de beneficiari - multi au plecat �n str�in�tate si exist� 6.388 de bransamente unde nu se �nregistreaz� nici un consum; reducerea activit�tii agentilor economici; rationalizarea consumului, pentru c� au fost montati contori la aproape toti consumatorii si gradul sc�zut de conectare la retea, �n localit�ti abia preluate. „Aceste pierderi, �n pretul unui metru cub de ap�, �nseamn� 4-5 bani“, a mai spus directorul Dughir, desi p�n� acum niciodat� nu s-a f�cut vreo astfel de precizare, iar din pretul unui metru cub de ap� rece, de aproape sapte lei, parc� e greu de crezut c� pierderile pot reprezenta circa o sutime.
|