Pierderile „justificate“ de la firma Apa Serv
• conducerea companiei a prezentat situatia pierderilor din retele, precizînd cã acestea ar reprezenta circa o sutime din pretul apei • „E usor de spus cã sînt pierderi în retea si trebuie rezolvate, dar nu se rezolvã treaba cu douã cuvinte“, spune directorul Dughir • Sãtulã sã tot fie acuzatã cã acceptã pierderi foarte mari în retelele de apã, conducerea Apa Serv a organizat o conferintã de presã în cadrul cãreia a explicat cum trebuie acceptate aceste pierderi si faptul cã s-a vorbit cu rãutate, din neglijentã sau ce-o mai fi, cã sînt în procent de 60%, 64% - cît a vrut si înteles fiecare, desi sînt numai de... 58,68%. Timp de o orã, trei dintre liderii companiei, în frunte cu directorul general Ionut Dughir, au prezentat prioritãtile în domeniul reducerii pierderilor si nu au neglijat sã punã pe tapet si vina consumatorilor, care folosesc mai putinã apã, ceea ce înseamnã costuri mai mari pentru furnizori si faptul cã pînã în 2009, cînd Apa Serv a devenit operator regional, pierderile nu se raportau, iar asa toatã lumea era fericitã. Marinela Radu, sefa Serviciului Relatii cu clientii, a fãcut o prezentare a celor trei zone în care opereazã Apa Serv în judet - Sud, Est si Nord, iar directorul Dughir a acceptuat faptul cã sînt localitãti în care retelele de distributie si canal sînt mici si generatoare de pierderi, dînd exemplu comune precum Bîra ori Dragomiresti, unde consumatorii sînt cît sã-i numeri pe degete, dar existã sperante sã creascã numãrul abonatilor. „La data de 31 decembrie 2014, aveam 38.136 de consumatori, cei mai multi casnici. Pierderile de apã înseamnã toatã cantitatea care se furnizeazã în sistem, dar nu ajunge la consumatorul final. Aceastã diferentã, obtinutã între volumul furnizat si volumul consumat/ facturat, înseamnã pierderile din retea, care sînt reale, fizice si aparente, comerciale. Cele fizice sînt scurgerile din retele care se înregistreazã pînã la bransamentele de la limita de proprietate. Cele aparente sînt reprezentate de cantitatea de apã consumatã si neplãtitã (consumatori neautorizati, erori de mãsurare, erori de prelucrare date). Unul dintre obiectivele noastre este detectarea acestor pierderi“, a declarat Marinela Radu. Despre detectarea pierderilor a vorbit inginerul Alexadru Postãvaru, seful Serviciului NRW („apei care nu aduce profit“), care a oferit amãnunte despre detectarea pierderilor, producerea avariilor, rapoartele lunare si zilnice întocmite. „ÃŽn 2014, din totalul de 100% apã furnizatã, 41,32% a ajuns la consumatorii autorizati si 58,68% reprezintã pierderile - 3,81% sînt pierderi aparente si 54% sînt pierderi reale, dar nu reprezintã neapãrat ce se pierde pentru cã sînt gãuri în tevi, ci si apa pe care o evacuãm dacã avem de intervenit la o teavã“, a explicat Alexandru Postãvaru. „Aceste pierderi sînt mosteniri istorice, apãrute de-a lungul anilor. E usor de spus cã sînt pierderi în retea si trebuie rezolvate, dar nu se rezolvã treaba cu douã cuvinte! Apa Serv este preocupatã de cinci ani de bilantul apei, de cînd compania este operator regional si cînd am preluat retelele în administrare, le-am preluat cu pierderi cu tot, numai cã atunci cînd nu erau în grija noastrã, nu se fãceau raportãri ale pierderilor. Dar apa se pierdea si în '80, si în '90, si acum. Avem segmente de retele care trebuie schimbate integral, ca de exemplu la Izvorul Muntelui, dar avem si în zona Roman - tevi expirate pe 86% din lungimea lor. Si de la an la an creste procentul conductelor expirate“, a întãrit directorul Dughir. Cei trei sefi de la Apa Serv care au sustinut conferinta au prezentat motivele pentru care s-a scumpit apa în judet: scãderea numãrului de beneficiari - multi au plecat în strãinãtate si existã 6.388 de bransamente unde nu se înregistreazã nici un consum; reducerea activitãtii agentilor economici; rationalizarea consumului, pentru cã au fost montati contori la aproape toti consumatorii si gradul scãzut de conectare la retea, în localitãti abia preluate. „Aceste pierderi, în pretul unui metru cub de apã, înseamnã 4-5 bani“, a mai spus directorul Dughir, desi pînã acum niciodatã nu s-a fãcut vreo astfel de precizare, iar din pretul unui metru cub de apã rece, de aproape sapte lei, parcã e greu de crezut cã pierderile pot reprezenta circa o sutime.
|