CERN�UTI - T�RAM ROMANESC (I)

Adevďż˝rul cďż˝ fiecare lucru are timpul lui de ďż˝mplinire nu este nďż˝scocire. Asa se face cďż˝, desi mi-am propus, de multďż˝ vreme, sďż˝ vizitez vechea capitalďż˝ a Bucovinei unde, din anul1999 fiinteazďż˝ un consulat romďż˝nesc, abia de curďż˝nd m-am aflat, pentru prima oarďż˝, la Cernďż˝uti. Satisfactia intelectualďż˝ si cetďż˝teneascďż˝ ne este prilejuitďż˝ de gazda si ciceronele nostru deďż˝naltďż˝ spiritualitate, profesorul Vasile Tďż˝rďż˝teanu, o splendoare de romďż˝n, o inimďż˝ imensďż˝ si fierbinte care bate pentru semeni. Membru de onoare al Academiei Romďż˝ne si al Uniunilor Scriitorilor din Ucraina, Moldova si Romďż˝nia, retras de la catedrďż˝ dar continuďż˝nd, cu nestinsďż˝ energie, demersurile de pďż˝strare a fiintei nationale, scriitor si poet, fondator de societďż˝ti culturale (Mihai Eminescu, Casa Limbii Romďż˝ne), de publicatii (Plai romďż˝nesc, Arcasul, Curierul de Cernďż˝uti, Junimea), redactor la ziarul Zorile Bucovinei si la postul Radio Kiev, a publicat, ďż˝n edituri din Ucraina si Romďż˝nia, saisprezece volume de versuri (Dreptul la neliniste, Teama de ďż˝nstrďż˝inare, Litanii din Tara de Sus, Si ne izbďż˝veste pre noi, Infern personal si altele), douďż˝ de ziaristicďż˝ (Iluzii si lanturi, Stďż˝lpul de foc), a fost aureolat cu numeroase premii literare si culturale. Rar poti ďż˝ntďż˝lni o fiintďż˝ mai dďż˝ruitďż˝ neamului, dďż˝ruire plďż˝titďż˝ amarnic, cu pierderea unui fiu de 18 ani, otrďż˝vit de mďż˝ini criminale, tocmai pentru a-l descuraja. Caracterizarea unui critic, „Poet-Sisif cďż˝rďż˝nd stďż˝nca sperantei reďż˝ntregirii Romďż˝niei“, este perfect justificatďż˝ de activitatea si opera sa. ďż˝n cabinetul profesorului, cu o bibliotecďż˝ impresionantďż˝, abia mai ai loc de multimea de dosare, de teancuri de foi cu note, documente si scrieri de pretutindeni, care asteaptďż˝ sďż˝ treacďż˝ prin filtrul mintii sale, ca sďż˝ vadďż˝ lumina tiparului. Desi ultrasolicitat ďż˝n numeroase actiuni de interes comun, de la noi si din tara vecinďż˝ (zilele acestea s-a aflat ďż˝n juriul unui concurs de poezie la Craiova), pentru care nu cunoaste cuvďż˝ntul NU, si-a smuls din timpul drďż˝muit si ne-a ďż˝nsotit ďż˝ntr-un tur maraton al vechii asezďż˝ri. Cernďż˝uti, asezarea atestatďż˝ documentar ďż˝n 1408 ďż˝ntr-un privilegiu acordat de Alexandrucel Bun negustorilor din Lemberg, a cunoscut o istorie zbuciumatďż˝. ďż˝n decursul timpului, a apartinut Imperiului Habsburgic, Romďż˝niei, URSS si ďż˝n prezent Ucrainei. Orasul pďż˝streazďż˝ nota de burg imperial, nealteratďż˝ de adaosuri arhitecturale moderne. Majoritatea clďż˝dirilor a rďż˝mas asa cum au fost, cele mai multe cu caracter baroc, cu ornamente, ďż˝nsemne, inscriptii si statuete originale. Fie cďż˝ este vorba de primďż˝rie, alte institutii, teatru (acum, Kobileanskaia ďż˝n loc de National), sinagogďż˝, universitate, magazine, restaurante etc., ele sunt conservate si bine ďż˝ntretinute. Pďż˝nďż˝ si carosabilul strďż˝zilor principale este pavat cu aceeasi piatrďż˝ neagrďż˝ lustruitďż˝, de sute de ani. Orasul este marcat o animatie particularďż˝ si, mai ales, de tineret.

Cadedrala, teatrul, universitatea, Centrul Cultural Hurmuzache...

Din pďż˝cate, dacďż˝ la recensďż˝mďż˝ntul din 1930, populatia, cu caracter multietnic, era predominant romďż˝neascďż˝ (1/3din 112.000 locuitori), ďż˝n prezent ea numďż˝rďż˝ cca 17.000 din 259.000 de suflete, gratie politicii sovietice de deznationalizare, deportare si colonizare cu populatii strďż˝ine. Cu toate acestea se vorbeste destul de mult romďż˝neste, si numeroase manifestďż˝ri culturale sunt ďż˝n limba noastrďż˝. Este greu sďż˝ alegi obiectivele orasului strďż˝bďż˝tut de Prut, pe care sďż˝ le vizitezi. Mentionďż˝m, ďż˝n mod deosebit, catedrala monumentalďż˝, sfintitďż˝ ďż˝n 1864 de episcopul Eugenie si renovatďż˝ de mitropolitii Silvestru Morariu si Visarion Puiu. ďż˝n timpul ocupatiei sovietice (1940-'41), biserica fost transformatďż˝ ďż˝n hambar. Pe frontispiciul acesteia, se aflďż˝ inscriptia ďż˝n limba romďż˝nďż˝ „Unuia ďż˝n trei ipostasuri Dumnezeu. Anno Domini 1844“. ďż˝n prezent este lďż˝cas de cult al Bisericii ortodoxe autocefale ucrainene, la care se slujeste ďż˝n limba romďż˝nďż˝. Teatrul, fost National, a cďż˝rui fatadďż˝ seamďż˝nďż˝ cu a teatrului din Cluj, parcurile cu statui si monumente (printre care si a lui Eminescu, ďż˝ntr-un grup statuar care aminteste de „steaua“), atestďż˝ nu numai vechimea, ci si nobletea asezďż˝rii. O mentiune aparte meritďż˝ Universitatea, fondatďż˝ ďż˝n 1875, renumitďż˝ printre suratele europene, care se pďż˝streazďż˝ asa cum a fost, complex monumental, cu caracter de cetate universitarďż˝, cu zeci de facultďż˝ti si specialitďż˝ti. Unul dintre cele mai importante obiective rďż˝mďż˝ne Centrul Cultural Romďż˝n Eudoxiu Hurmuzache, institutie de drept privat, initiatďż˝ si sustinutďż˝, cu sacrificii materiale, de cuplul Liudmila si Eugen Pďż˝tras si avďż˝ndu-l ca presedinte pe acelasi om de suflet Vasile Tďż˝rďż˝teanu. Plasat ďż˝ntr-un local elegant, pe una din strďż˝zile centrale, acesta ďż˝si propune nu numai actiuni culturale care sďż˝ identifice si sďż˝ promoveze valorile nationale, ci si ďż˝nmultirea scolilor cu limbďż˝ de predare romďż˝nďż˝, impunerea imaginii adevďż˝rate a patriei noastre istorice, lďż˝rgirea orizontului cultural si stiintific al romďż˝nilor de aici, ca si parteneriatul cu Romďż˝nia si Moldova de dincolo de Prut. Este evident cďż˝ ďż˝n absenta unui sprijin efectiv din partea Institutului Cultural Romďż˝n, Centrul nu poate avea o viatďż˝ lungďż˝. ďż˝ntreaga zonďż˝ este o insulďż˝ de spiritualitate si fiintďż˝ romďż˝neascďż˝ si ea trebuie sprijinitďż˝, mai ales ďż˝n contextul actual ďż˝n care relatia cu tara vecinďż˝ este mult amelioratďż˝. Trebuie sďż˝-i cunoastem mai bine si sďż˝-i sprijinim pe fratii nostri care, prin glasul lui Vasile Tďż˝rďż˝teanu ďż˝si exprimďż˝ credinta: dorim sďż˝ fim romďż˝ni, sďż˝ rďż˝mďż˝nem romďż˝ni, precum am fost, sďż˝ ne pďż˝strďż˝m demnitatea si coloana noastrďż˝ vertebralďż˝, sďż˝ nu ne pierdem identitatea noastrďż˝ si limba romďż˝nďż˝, ďż˝n primul rďż˝nd. Multumind cotidianului Monitorul pentru disponibilitatea de a gďż˝zdui impresiile noastre, invitďż˝m cititorii la lectura urmďż˝toarelor episoade si, mai ales, la sporirea interesului pentru comunitatea cernďż˝uteanďż˝.