Rodul p�m�ntului, vai si amar de el!
• 2015 este cel mai prost an agricol de dup� Revolutie • precizarea a fost f�cut� de c�tre directorul Directiei Agricole, �n cadrul sedintei de Comitet pentru Situatii de Urgent� • �n patru comune, f�nt�nile „abia mai sufl�“, 98% dintre ele neput�nd asigura necesarul pentru populatie • Agricultura nemtean� se afl� �n acest an �n cel mai prost stadiu �n care a ajuns de la Revolutie �ncoace. Despre asta, despre lipsa apei si p�raie secate s-a discutat, vineri, 18 iunie, la sedinta Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgent�, coordonat� de prefectul Vlad Anghelut�. A fost prezentat� o situatie a debitelor pe cursurile de ap�, a nivelului apelor subterane si asigurarea necesarului pentru populatie si industrie din surse centralizate. „Precipitatiile cumulate pe luna mai �n Neamt au fost �n medie de 20 l/mp fat� de media multianual� de 80 l/mp, �nregistr�ndu-se un deficit de 60 l/mp. Precipitatiile cumulate pe luna iunie p�n� la aceast� dat� au fost de 20,7 l/mp fat� de 96,6 l/mp media multianual� pentru zona de Est a judetului si 47,2 l/mp fat� de 109,4 l/mp media multianual� pentru zona de Vest. Deficitul de precipitatii s-a mentinut si �n iunie, �n limitele lunii mai, chiar mai accentuat p�n� �n prezent“, a spus Ion P�v�leanu, directorul Sistemului de Gospod�rire a Apelor. Maricel T�lm�cel, directorul Directiei Agricole a prezentat efectele fenomenului de secet� asupra culturilor. „Putem declara faptul c� �n ceea ce priveste culturile de toamn� acestea vor avea o productie foarte slab� dar si de proast� calitate, iar �n cazul �n care, �n urm�toarea perioad� nu va ploua, culturile de prim�var� vor avea aceeasi soart�. Sistemele de irigatii nu s�nt functionale, iar f�r� irigatii nu se mai poate face o agricultur� controlat�. Anul 2015 se anunt� a fi cel mai slab, �n ceea ce priveste productia agricol�, de dup� 1989. Un mare dezavantaj este acela c� riscurile extreme nu se asigur�, respectiv seceta si �nghetul“, a sustinut directorul T�lm�cel. La sedint� s-a discutat despre situatia asigur�rii necesarului de ap� pentru populatie, din surse necentralizate si a Planului de m�suri pentru diminuarea efectelor secetei. „Comunele B�lt�testi, Boghicea, Brusturi si Dragomiresti s�nt cele mai afectate de secet� deoarece, din num�rul total de f�nt�ni, peste 98% nu asigur� debitul pentru populatie. Comunele �n care num�rul de f�nt�ni cu nivelul de ap� sc�zut este mai mare de 50% din total s�nt: Ceahl�u, Grum�zesti, Hangu, P�ncesti, Poienari, Rediu, Secuieni“, a declarat colonelul Ioan Nitic�, seful ISU. Prefectul a solicitat directorului de la Apa Serv un inventar al hidrantilor functionali pentru a pre�nt�mpina situatiile de urgent� �n care interventiile pot fi �ngreunate. „Trebuie s� avem �ntocmite procesele verbale de c�tre prim�rii plus o centralizare concret� a fenomenului de secet� pentru a putea s� �naint�m c�tre Guvern o solicitare �n scopul obtinerii unor desp�gubiri“, a spus prefectul Anghelut�.
|