Rodul pĂŁmĂŽntului, vai si amar de el!

• 2015 este cel mai prost an agricol de dupĂŁ Revolutie • precizarea a fost fĂŁcutĂŁ de cĂŁtre directorul Directiei Agricole, ĂŽn cadrul sedintei de Comitet pentru Situatii de UrgentĂŁ • ĂŽn patru comune, fĂŽntĂŽnile „abia mai suflĂŁ“, 98% dintre ele neputĂŽnd asigura necesarul pentru populatie •

Agricultura nemteanĂŁ se aflĂŁ ĂŽn acest an ĂŽn cel mai prost stadiu ĂŽn care a ajuns de la Revolutie ĂŽncoace. Despre asta, despre lipsa apei si pĂŽraie secate s-a discutat, vineri, 18 iunie, la sedinta Comitetului Judetean pentru Situatii de UrgentĂŁ, coordonatĂŁ de prefectul Vlad AnghelutĂŁ. A fost prezentatĂŁ o situatie a debitelor pe cursurile de apĂŁ, a nivelului apelor subterane si asigurarea necesarului pentru populatie si industrie din surse centralizate. „Precipitatiile cumulate pe luna mai ĂŽn Neamt au fost ĂŽn medie de 20 l/mp fatĂŁ de media multianualĂŁ de 80 l/mp, ĂŽnregistrĂŽndu-se un deficit de 60 l/mp. Precipitatiile cumulate pe luna iunie pĂŽnĂŁ la aceastĂŁ datĂŁ au fost de 20,7 l/mp fatĂŁ de 96,6 l/mp media multianualĂŁ pentru zona de Est a judetului si 47,2 l/mp fatĂŁ de 109,4 l/mp media multianualĂŁ pentru zona de Vest. Deficitul de precipitatii s-a mentinut si ĂŽn iunie, ĂŽn limitele lunii mai, chiar mai accentuat pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent“, a spus Ion PĂŁvĂŁleanu, directorul Sistemului de GospodĂŁrire a Apelor. Maricel TĂŁlmĂŁcel, directorul Directiei Agricole a prezentat efectele fenomenului de secetĂŁ asupra culturilor. „Putem declara faptul cĂŁ ĂŽn ceea ce priveste culturile de toamnĂŁ acestea vor avea o productie foarte slabĂŁ dar si de proastĂŁ calitate, iar ĂŽn cazul ĂŽn care, ĂŽn urmĂŁtoarea perioadĂŁ nu va ploua, culturile de primĂŁvarĂŁ vor avea aceeasi soartĂŁ. Sistemele de irigatii nu sĂŽnt functionale, iar fĂŁrĂŁ irigatii nu se mai poate face o agriculturĂŁ controlatĂŁ. Anul 2015 se anuntĂŁ a fi cel mai slab, ĂŽn ceea ce priveste productia agricolĂŁ, de dupĂŁ 1989. Un mare dezavantaj este acela cĂŁ riscurile extreme nu se asigurĂŁ, respectiv seceta si ĂŽnghetul“, a sustinut directorul TĂŁlmĂŁcel. La sedintĂŁ s-a discutat despre situatia asigurĂŁrii necesarului de apĂŁ pentru populatie, din surse necentralizate si a Planului de mĂŁsuri pentru diminuarea efectelor secetei. „Comunele BĂŁltĂŁtesti, Boghicea, Brusturi si Dragomiresti sĂŽnt cele mai afectate de secetĂŁ deoarece, din numĂŁrul total de fĂŽntĂŽni, peste 98% nu asigurĂŁ debitul pentru populatie. Comunele ĂŽn care numĂŁrul de fĂŽntĂŽni cu nivelul de apĂŁ scĂŁzut este mai mare de 50% din total sĂŽnt: CeahlĂŁu, GrumĂŁzesti, Hangu, PĂŽncesti, Poienari, Rediu, Secuieni“, a declarat colonelul Ioan NiticĂŁ, seful ISU. Prefectul a solicitat directorului de la Apa Serv un inventar al hidrantilor functionali pentru a preĂŽntĂŽmpina situatiile de urgentĂŁ ĂŽn care interventiile pot fi ĂŽngreunate. „Trebuie sĂŁ avem ĂŽntocmite procesele verbale de cĂŁtre primĂŁrii plus o centralizare concretĂŁ a fenomenului de secetĂŁ pentru a putea sĂŁ ĂŽnaintĂŁm cĂŁtre Guvern o solicitare ĂŽn scopul obtinerii unor despĂŁgubiri“, a spus prefectul AnghelutĂŁ.