MURIM PE CAPETE! C�TE 16 �N FIECARE ZI

• anul trecut, ďż˝n medie s-au nďż˝scut ďż˝n Neamt cďż˝te 11 copii pe zi • din pďż˝cate, tot zilnic s-au ďż˝nregistrat si cďż˝te 16,4 decese • sistemul medical romďż˝nesc este la coada Europei • stďż˝m foarte prost ďż˝n domeniul prevenirii • nu sďż˝ntem ďż˝n stare sďż˝ reducem rata mortalitďż˝tii infantile, a deceselor cardiovasculare, rata avorturilor, ori depresia •

Judetul Neamt este tot mai s�rac din punct de vedere al num�rului de locuitori, statisticile demonstr�nd c� ritmul de sc�dere al populatiei este accelerat. Datele demografice centralizate de Directia de S�n�tate Public� pe baza cifrelor furnizate de medicii de familie si de spitale arat� c� pe parcursul anului 2014 num�rul deceselor a fost cu aproape 2.000 mai mare dec�t cel al nasterilor. Concret, anul trecut au venit pe lume 4.259 de copii, cu peste 100 mai putini dec�t �n 2013. Cele mai semnificative sc�deri au fost �n zona Roman, Roznov si la T�rgu Neamt. La Bicaz situatia a fost stationar�, fiind �nregistrat acelasi num�r de nasteri si �n 2013 si �n 2014, mai exact c�te 325. �n schimb, �n zona Piatra Neamt a crescut num�rul copiilor veniti pe lume, ceea ce reprezint� totusi un semnal pozitiv, chiar dac� este vorba despre o diferent� de doar vreo 20 de nasteri. Astfel, �n medie s-au n�scut �n Neamt c�te 11 copilasi pe zi, dar, din p�cate, tot zilnic s-au �nregistrat si c�te 16,4 decese, ceea ce face ca deficitul populational s� treac� de 5 persoane pe zi. �n 2014 au fost �nregistrate �n total 5.988 de decese, �n sc�dere comparativ cu anul anterior, c�nd fuseser� �nregistrati peste 6.100 de morti. Pe parcursul anului trecut au existat si zone ale judetului unde rata deceselor a crescut, pe primul loc din acest punct de vedere fiind zona T�rgu Neamt. Urmeaz� Roznov, cu mai multi morti iar la Bicaz situatia r�m�ne de asemenea �n echilibru, fiind consemnate 559 de decese si anul trecut, dar si �n 2013. Singurele zone unde rata mortalit�tii s-a diminuat au fost Piatra Neamt si Roman, diferentele fiind de ordinul zecilor. Din p�cate, toti acesti indicatori nu fac dec�t s� scoat� �n evident� faptul c� populatia judetului este �n continu� sc�dere iar locuitorii r�masi s�nt tot mai �mb�tr�ni, rata natalit�tii fiind de peste 15 ani �n continu� sc�dere. Num�rul tot mai mic de nasteri precum si cresterea sperantei de viat� a populatiei (an de an num�rul de decese este mai redus), fac ca num�rul v�rstinicilor s� predomine. Toate aceste date referitoare la reducerea populatiei au si evidente consecinte econonime.

Vai de S�n�tatea rom�neasc�!

Sistemul medical romďż˝nesc este pe penultimul loc ďż˝n Uniunea Europeanďż˝, dupďż˝ cum aratďż˝ cel mai recent studiu fďż˝cut de experti ďż˝n domeniu. Autorii acestor cercetďż˝ri aratďż˝ cďż˝ Romďż˝nia are o multime de indicatori de performantďż˝ slabi, dar cel mai prost cotati sďż˝nt ďż˝n special cei referitori la preventie. Practic, sistemul medical nu este capabil sďż˝ facďż˝ prea multe pentru reducerea mortalitďż˝tii infantile, pentru reducerea deceselor cardiovasculare sau a deceselor prin accident vascular cerebral. De asemenea, nu se face mai nimic pentru a creste rata de supravietuire a bolnavilor de cancer, pentru a preveni infectiile cu MRSA (stafilococ auriu meticilino-rezistent), nu se reduce suficient rata avorturilor si nici depresia. Mortalitatea infantilďż˝, „cel mai relevant indicator“ din studiu, este la noi de 10 la 1.000 de nasteri, ceea ce ne situeazďż˝ pe ultimul loc ďż˝n aceastďż˝ privintďż˝. Media europeanďż˝ a mortalitďż˝tii infantile este de 6 la 1.000 de nasteri, cel mai bine situatďż˝ fiind Islanda, cu 2 decese la 1.000 de nasteri. Nici la bolile cardiace nu stďż˝m deloc bine si nici la rezultatele tratamentelor pe care le primesc bolnavii. Autorii studiului cred cďż˝ s-a ajuns ďż˝n aceastďż˝ situatie deoarece s-au redus serviciile si asa insuficiente la care au acces pacientii, iar calitatea este ďż˝n general foarte slabďż˝, anumite grupuri etnice beneficiind de ďż˝ngrijiri si mai proaste. Se mai atrage atentia cďż˝ Romďż˝nia trebuie sďż˝ reducďż˝ proportia asistentei spitalicesti, mutďż˝nd accentul pe ďż˝ngrijirile ambulatorii. „De ce s-a ajuns aici? Rďż˝spunsul este simplu: am avut peste 25 de ministri ai Sďż˝nďż˝tďż˝tii. Trebuie sďż˝ fie foarte clar: ďż˝n orice tarďż˝ strategiile sanitare se fac si se aplicďż˝ de cďż˝tre Ministerul Sďż˝nďż˝tďż˝tii. Strategiile sďż˝nt pe termen lung, de cel putin cinci ani si implicďż˝ de la programe de preventie pďż˝nďż˝ la modalitďż˝ti de abordare a bolii. La noi existďż˝ astfel de strategii numai cďż˝ nu s-au pus ďż˝n practicďż˝. La fiecare schimbare de ministru venea altul care rďż˝dea totul si o lua de la capďż˝t. Astfel, am ajuns sďż˝ nu avem aproape nici un program prevenitiv functional. Schimbďż˝rile politice n-ar fi trebuit sďż˝ afecteze sistemul. Parcďż˝ sďż˝ntem propriii nostri dusmani. O altďż˝ cauzďż˝ pentru care s-a ajuns aici este faptul cďż˝ statul a ďż˝ncurajat medicii sďż˝ plece din tarďż˝. Salarizarea de mizerie, lipsa locurilor de muncďż˝, impunerea unui statut aberant de functionar public medicului a fďż˝cut ca multi sďż˝ plece iar generatiile care urmeazďż˝ au aceleasi gďż˝nduri. Curďż˝nd vom avea spitale frumoase, dotate dar vor fi adevďż˝rate muzee, cďż˝ nu vom mai avea doctori. Si atunci, cum putem sďż˝ fim altfel decďż˝t la coada Europei?“, a declarat Ioan Lazďż˝r, managerul Spitalului Judetean si bun cunoscďż˝tor al sistemului medical din Franta.

Statistici

Si �n Neamt, sistemul sanitar st� la fel de prost precum cel national. Avem mai bine de 100.000 de bolnavi de inim�, circa 10.000 de persoane cu afectiuni psihice, 14.000 de bolnavi de cancer si mai bine de 20.000 de suferinzi de diabet. Singurul indicator care este mai bun dec�t cel national este mortalitatea infantil�, la noi media fiind de 9,5 decese la 1.000 de nasteri, fat� de 10 c�te s�nt �n tar�. Doctorii spun c� problema nu const� �n num�rul mare de pacienti, ci �n lipsa unor programe care s� descopere bolile din timp, �n stadii incipiente, pentru a reduce costurile tratamentelor si a creste rata de supravietuire.